Tur de forta cu Nikon Z7, de Mihaela Tulea

Teatrul si fotografia sunt doua dintre pasiunile mele. Ca doi buni prieteni, imi sunt mereu aproape, bucurandu-mi sufletul, ochii si mintea. Stiati ca inimile oamenilor se sincronizeaza atunci cand sunt in aceeasi sala de teatru si bat la unison?

Sunt unul dintre fotografii care nu se tem sa afirme ca, pe langa talent, instruire si determinare, echipamentul cu care lucreaza este esential. Deoarece Nikon mi-a pus la dispozitie, pentru o scurta perioada de timp, un Nikon Z7 - un aparat foto mirrorless - am incercat sa-l testez in fiecare seara, punandu-l la treaba in salile teatrelor din capitala. Am fotografiat în regim de spectacol, nu mi-am putut schimba pozitia, dar am incercat sa variez cadrele prin alternarea lentilelor. Am folosit trei obiective: 24-70mm f/2.8E ED VR AF-S NIKKOR, 70-200mm f/2.8E FL ED VR AF-S NIKKOR si 80-400mm f/4.5-5.6G ED AF-S VR NIKKOR.

Principalul motiv pentru care mi-am inlocuit vechiul echipament foto l-a constituit faptul ca Nikon Z7 este un aparat silentios, nemaifiind necesar acel Muzzle Sound Blimp, husa care mi se pare destul de incomoda la fotografiat. Body-ul Z7 este destul de mic, cantareste doar 585g, la jumatate fata de aparatul cu care trageam de obicei. Viewfinder-ul electronic este un avantaj deoarece pot exista situatii in care lumina sa fie extrem de scazuta si sa nu reusesti sa vezi ce se intampla in fata ta. Monitorul este suficient de mare, tactil si rabatabil, cu unghi de vizualizare de 170°, iar meniul aparatului este similar cu cel al unui DSLR. Acel buton de info mi s-a parut extrem de util si foarte  usor de folosit. Design-ul este orientat catre ergonomie (grip-ul fiind unul generos), focusul este rapid cu cele 493 puncte de focalizare care acopera 90% din suprafata cadrului, rafala este de 9 fps, rezolutia de 45.7 MP si ISO-ul impecabil, toate acestea constituie atuurile acestui mirrorless. Singurul lucru care nu i-a facut cinste a fost acel “banding” care a aparut in timpul fotografierii ecranelor de proiectie. Am reusit sa-l “pacalesc” de cateva ori, schimband timpii de expunere.  Am lasat mai jos cateva ganduri ale creatorilor de frumos din jurul nostru si imaginile realizate cu aceasta mica bijuterie de aparat. 

TREI SURORI Un scenariu (ne)firesc de liber dupa Cehov  

"Mi-am permis sa citesc gandurile celor trei surori. Si ale lui Andrei. Si sa le transcriu cuvant cu cuvant. Adica am mazgalit tacerea dintre vorbele lor vechi de peste o suta de ani. Oamenii mei gandesc non-stop. Sunt bolnavi de ganduri. No spleen. Si ideal ar fi ca ei sa actioneze. Deja incep sa actioneze. Mi-am permis mai multe lucruri. Le-as numi interventii in natura (aproape) moarta. Sau putina adrenalina in vivariu. Si cu toate astea n-am reusit sa le schimb destinul. Sa iau acest detaliu ca pe un esec al meu?" Radu Afrim   

FAMILIA ADDAMS

“Familia Addams e o familie foarte contemporana. Au in comun aceleasi valori care ar trebui sa stea la baza oricarei familii, din trecut sau de azi, traditionala sau atipica, excentrica sau cuminte: iubirea neconditionata, sinceritatea, intelegerea, respectul, puterea si intelepciunea parintilor in a-si intelege copiii si a-i invata sa aleaga ce e bine pentru acestia, ce ii face fericiti. Faptul ca cei din Addams sunt excentrici, sunt altfel, nu schimba cu nimic aceste valori si repere, deloc bizare ci profunde, echilibrate si de mult bun simt, si tocmai in asta consta surpriza descoperirii acestor personaje traznite.” Razvan Mazilu 

HAMLET 

„Experienta existentiala este crepusculara, ziua si noaptea se amesteca, ceea ce intelegem este mereu bantuit de intuneric, de tot ceea ce nu intelegem si niciodata nu vom putea intelege. Fragila experienta a vietii e inevitabil umbrita de fantoma mortii, moartea este mereu prezenta in jurul nostru chiar daca o ignoram, moartea e in noi, uneori o simtim aproape, oricand ne poate atinge. Unii dintre noi simt si viseaza moartea, sunt tulburati si atrasi de fantasmele noptii, de calatorii ale spiritului in lumi de neinteles, cu patima de a intelege ceea ce in mod eronat pare posibil de inteles.” Dragos Galgotiu   

D’ALE CARNAVALULUI 

MAHALAUA LA PUTERE. Stop. REPUBLICANII FAC CARNAVAL. Stop. BANDA DESPERATA, OPOZANTI INDARJITI. Stop. DAME SI PASIUNI, FRIZERI SI VOLINTIRI. Stop. CATINDATI SI MASTI, PUBLIC SI SERGENTI DE NOAPTE. Stop. NATIUNE, FII DESTEAPTA. Stop. (afisul spectacolului “D’ale Carnavalului”, regia semnata de Mihai Malaimare)   

PADUREA SPANZURATILOR 

„Vreau sa provoc oamenii, vreau sa ii pun sa se uite la ei, prin ei, pe langa ei, sa facem bine sa ne uitam (la) ceea ce suntem cu adevarat dupa 100 de ani. E vorba de Centenar, aaa ca propun, sigur, alaturi de actori, un spectacol-dezbatere. Vreau sa aflam impreuna cu spectatorii ceea ce suntem cu adevarat dupa 100 de ani. Vreau sa arat adevarul gol-golut, despre noi, despre putintele si neputintele noastre. Imi doresc sa privim cu toata seriozitatea si decenta veacul acesta trecut de la Marea Unire.”  Radu Afrim

Le multumesc tuturor celor care m-au sprijinit in realizarea acestui proiect. Teatrul National „I.L. Caragiale”, Teatrul Odeon, Teatrul Masca, Teatrul Excelsior si Teatrelli sunt locuri spre care merita sa va indreptati pasii cat mai des.   

Sa fie teatru!  

Adauga comentariu

Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail comentarii noi la acest articolraspunsuri la comentariul meufara notificari

Nu exista comentarii publicate. Fii primul care adauga un comentariu!