18 octombrie 2017

Jurnal de calatorie. Partea a II-a - de Anca Cioltan

In  articolul precedent am inceput sa iti povestesc despre mine. Te-am lasat in Nord si, daca bine iti amintesti, am sarit peste cativa ani si cateva tari, cu promisiunea intoarcerii. Ei bine, sunt aici pentru a ma tine de promisiune. Ne intoarcem in Turcia anilor 2014-2015. Tara surpriza, sau cel putin asta a fost pentru mine. De aceea, te rog nu te gandi la Turcia prin prisma a ceea ce cunosti sau a etichetelor. Incearca sa o vezi cu un ochi liber si cu o  minte deschisa. Nu a fost niciodata o destinatie, ci mai mult o tara pe care aveam sa o tranzitam cu scopul de a ajunge mai aproape de inima Asiei. Insa planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ si, Turcia a devenit ,,acasa’’, in Orient.  Pentru un moment, am uitat tot ceea ce stiam si m-am bucurat. Eram o calatoare intr-o lume ce ma emotiona prin rugaciune, ospitalitate si, bineinteles, ceai!  Dar vreau sa ma opresc in Cappadocia.

 

 

 

 

 

 

Iubesc zborul, acea imagine vazuta de sus, in care totul devine forma si culoare. O alt fel de perspectiva ce ma inspira si imi ofera o liniste aparte. Momentul in care simti ca te ridici de la sol si vantul iti bate in fata, ochii sunt mici, e 5 dimineata, dar plutesti… in liniste. Iar cand primele raze ale soarelui apar, simti ca traiesti. O experienta prin care Cappadocia iti poate oferi emotie… a zborului, a descoperirii si a rasaritului.

 

 

 

 

 

 

 

Recunosc, cand vine vorba de Turcia nu ma pot hotari daca sa iti povestesc despre targul din munti, atacul porcilor mistreti in miez de noapte sau emotia pe care am simtit-o la auzul rugaciunii de la minarete.


Ii voi ramane recunoscatoare pentru ca m-a invatat ce inseamna bucuria neconditionata, prin intalnirea unui alt om, despre care nu stii nimic sau nici macar nu te poti intelege cu el. Si, credeti-ma, nu vreau sa supar pe nimeni, dar intrebarea: ,,Esti turc, nu intelegi?’’ incepea sa prinda sens. 

 

Ti-am zis, Turcia este ,,acasa’’ si despre asta este vorba in acest articol.

 

 

 

 

 

 

Mereu vine momentul cand trebuie sa te intorci. Si unde altundeva, daca nu acasa. Este un moment greu, dar asteptat. Te-as minti daca as nega ca am simitit o bucurie. Drumul intoarcerii are frumusetea lui pentru ca iti da timp… pentru introspectii, rememorari, concluzii si alegerea a ceea ce vrei sa pastrezi din acea calatorie. Iar in final iti primesti rasplata cu un dus fierbinte, o cafea de dimineata si un sentiment de impacare.

 

In calatoria noastra as vrea sa evit putin acea parte mai putin placuta a intoarcerii si iti propun un mic ocol. Cum? Printr-un proiect. La inceput personal, apoi drumul mi s-a intersectat cu oameni ce erau in cautare de raspunsuri asemanatoare cu ale mele si asa, am ajuns in Ucraina.

 

 

 

 

Recunosc ca aceasta calatorie m-a testat din multe puncte de vedere, fiind si pentru prima data cand eram singura in fata unui cumul de ganduri pe care nu aveam cu cine sa il impartasesc. Intamplarea a facut ca timpul petrecut in Ucraina sa fie alaturi de doi oameni, ambii etnografi, ce vorbeau ca limba comuna germana. Ca informatia sa ajunga la mine sau, mai bine zis pe limba mea, trebuia sa treaca uneori prin gura a cel putin trei persoane. Dupa cateva incercari de traducere din ucraineana in germana si din germana in romana si apoi invers, am hotarat ca este mai bine sa raman in linistea mea, sa ma bucur de fotografie si sa incerc sa inteleg povestile prin imagini si nu prin cuvinte.


O calatorie prin timp si spatiu in zona de frontiera intre Ucraina si Romania. O intoarcere lenta, pe care abia o simti, concentrata pe natura, credinta si traditie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cat despre intamplari? Inca de la granita, cand vamesul ucrainean m-a intrebat daca am auzit de traditie. Persoana de langa mine s-a grabit sa imi explice ca este vorba despre o atentie simbolica devenita deja traditie. Si nu prea merge fara. Cand am vazut ca a trecut o jumatate de ora si aproape ca s-au apucat sa imi demonteze masina in cautarea seriei de motor, m-am vazut nevoita sa inteleg treaba cu traditia si sa ma prezint la ghiseu cu asigurarea si… 5 Euro.


Politia, o stiam. Cea pe care am avut-o si noi la un moment dat si poate ca a mai ramas pe undeva, la fel ca toata Ucraina. Mi-a amintit de Romania anilor '90 sau, mai bine zis, a Romaniei anilor '90 asa cum mi-o imaginez eu.

 

In schimb, am descoperit ceva diferit. O credinta exprimata mult mai zgomotos si o apropiere de arta ce mi-a pus un semn de intrebare. Dar in mod sigur, dragostea pentru mult si colorat ramane prezenta de ambele parti ale granitei.

 

 

 

 

M-a provocat poate mai mult decat orice alta calatorie. M-am vazut prinsa intr-o poveste ce continea doar intrebari, fortata sa stabilesc un alt fel de contact fata de cel verbal si cu o imagine diferita la iesirea din fiecare casa.

 

Dupa aproape o saptamana am ajuns in Voloca: sat locuit aproape in totalitate de romani, pe teritoriul Ucrainei. M-am simtit acasa. Singura diferenta, minoritatea. Greutatile? Aceleasi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Am avut sansa sa aud povesti despre razboi si despre cum au reusit oamenii sa salveze obiecte in calea distrugerii. Si, mai mult, am auzit povesti despre cum unii si-au salvat sufletul si au supravietuit lagarului de concentrare din Siberia. Am tinut de mana oameni aflati pe patul de moarte, in timp ce isi rememorau tineretea si un singur lucru am observat. Niciunul nu regreta nimic. Ce am invatat? Mergi! Descopera! Urmeaza-ti visul!

 

De aici si pana acasa este doar un pas si drumul m-a dus de partea cealalta a granitei, in Izvoarele Sucevei. E comic… m-am simtit in Ucraina.

 

 

 

 

 

Cand esti un calator si drumul e blocat, ori plangi si tipi ca nu mai poti, ori zici: Imposibil! Si pleci intr-o calatorie a imaginatiei. Acolo unde nu exista granite, unde verdele e proaspat si rosu este viata. Te las acasa, in propria-ti imaginatie. Un exerciutiu de forma si culoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

P.S. Cand citesti acest articol voi fi intr-o calatorie, undeva mai aproape de inima Asiei. Un nou inceput si o noua poveste. Ne auzim la
intoarcere si iti multumesc pentru tot ce m-ai invatat. Intre timp, un sfat: Iubeste si creeaza!


N.r.: Fotografiile au fost realizate cu aparatul foto Nikon D810.      

        Prima parte a Jurnalului de calatorie al Ancai Cioltan o poti citi aici.

 

 

 

nikon, d810, anca cioltan, jurnal de calatorie, turcia, cappadocia, ucraina



Adauga comentariu
Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail
Nu exista comentarii publicate. Fii primul care adauga un comentariu!

 
 
Articole similare |
Articole recente
O vorba din lumea veche spune “calatorului ii sade bine cu drumul”. Lumea moderna a dezvoltat zicala, iar acum “calatorului ii sade bine si cu fotografia”. Zicala la care si eu am aderat intr-un moment de rascruce. Moment...
citeste tot
Nikon a anuntrat astazi actualizari de firmware pentru aparatele foto DSLR FX Nikon D810 si Nikon D810A.        Actualizare firmware „C” pentru aparatul foto Nikon D810   Acest serviciu furnizeaza un software...
citeste tot
Nikon a anuntat astazi o actualizare de firmware pentru modelul DSLR Nikon D810.     Firmware  „C” versiunea 1.10 pentru Nikon D810    Acest serviciu furnizeaza un software care poate fi...
citeste tot
Toamna este unul din cele mai frumoase anotimpuri pentru fotografie. Lumina blanda, frunzele copacilor intr-o adevarata feerie de culori si ceturile matinale fac din acest anotimp unul din cele mai iubite de fotografi. Iar daca timpul nu va permite o...
citeste tot
Membrul NPS Mircea Bezergheanu a testat Nikon D810 timp de 6 luni, punandu-l la incercare in conditii diverse. Haideti sa aflam ce impresie i-a lasat Nikon D810 si sa vedem fotografiile realizate.    Mircea Bezergheanu: "plaja dinamica...
citeste tot
Nikon a anuntat astazi ca Nikon D810, D5500 si COOLPIX P610 au castigat distinctia TIPA Award 2015 la categoriile Best Professional DSLR, Best Entry Level DSLR si respectiv Best Superzoom Camera.Premiile TIPA sunt alese de catre 29 de reviste cu...
citeste tot
Nikon a anuntat astazi doua actualizari de firmware pentru modelele sale full-frame Nikon D750 si Nikon D810. Actualizare de firmware C 1.01 pentru D750    Cand se fotografia cu un blit Speedlight optional si optiunea de sincronizare...
citeste tot
In perioada 14-16 noiembrie 2014, PhotoTOUR organizeaza la Pestera intalnirea anuala aniversara. Best of PhotoTOUR este un prilej excelent de a fi in mijlocul naturii, de a revedea oameni dragi, de a impartasi experiente fotografice, de a face...
citeste tot
Membrul NPS Mircea Bezergheanu va invita in perioada 24-26 octombrie la workshop-ul foto de la Sf. Ana pentru a afla cum sa obtineti fotografii bune de peisaj si portret in conditii nefavorabile de lumina. In plus, veti avea ocazia sa testati Nikon...
citeste tot
Merg de ceva ani buni, vara de vara, in Tyulenovo, Bulgaria. Imi place sa imi campez rulota pe platoul din dreptul unui golfulet unde malul abrupt iti ofera o sansa sa cobori pana la apa. Sunt doar cateva astfel de locuri in Tyulenovo, in rest, in...
citeste tot

© Nikonisti.ro 2008-2018. Toate drepturile apartin Nikon in colaborare cu Skin.

JavaScript este dezactivat.

Aceasta aplicatie necesita JavaScript pentru a functiona corespunzator. Browser-ul dumneavoastra nu suporta JavaScript sau scripturile sunt blocate.

Pentru a vedea daca browser-ul dumneavoastra suporta JavaScript, sau pentru a permite rularea scripturilor, cititi ghidul online al browser-ului dumneavoastra.

Actualizare browser

Folosesti un browser vechi ce te va impiedica sa vezi siteurile moderne,inclusiv noua noastra versiune.

Pentru a beneficia de toate facilitatile oferite te rugam instaleaza-ti un browser modern,ai mai jos alternative gratuite.

Instalarea va dura cateva secunde.