25 octombrie 2010

Cheile Bicazului - Hasmas: Romania Salbatica

Ceata ne invaluie ca intr-o mantie, iar arborii din jur se contureaza in siluete infricosatoare. La fiecare pas ne asteptam sa dam nas in nas cu vietatile padurii, salbaticia din jur fiind una impresionanta, insa pana in varful Suhardului Mic avem parte doar de ceata si padure virgina. in ultima etapa de urcus, arborii devin mai rari, iar poteca ne poarta catre abrupt. La cel mai mic pas gresit poti pluti in gol cateva sute de metri. Suntem invaluiti de un peisaj ciudat si greu de intuit, un peisaj salbatic si infricosator care, paradoxal, se numeste Gradina Zanelor.

 

Era ultima dimineata din tura in parcul national Cheile Bicazului – Hasmas, o dimineata cetoasa in care nu am reusit sa vedem mai nimic, chiar daca ne-am straduit sa ajungem la rasaritul soarelui pana in varful Suhardului Mic. Vremea nu a fost chiar atat de prietenoasa cu noi in acest parc si capriciile ei ne-au obligat sa facem multe schimbari de plan. insa asa este muntele, uneori mai capricios si mai incapatanat.

 

Judetele Harghita si Neamt isi impart frumusetile ascunse ale Hasmasului, o zona cu locuri simbolice, cum ar fi Cheile Bicazului sau Lacul Rosu, insa si cu multe alte locuri spectaculoase, ramase cumva in umbra acestora doua. in prima parte a expeditiei din acest parc am ales zona alpina mai inalta a masivului, dominata de varful Hasmasul Mare, 1792m si de Piatra Singuratica. Aceasta din urma are multe denumiri, printre care Piatra Unica sau Ascutita, denumiri ce se regasesc atat pe hartile mai vechi cat si in povestile localnicilor si reprezinta una dintre atractiile majore ale locului. Apusul de soare ne-a gasit la baza ei, de unde aveam o buna priveliste atat catre grupul de stanci, dar si asupra Hasmasului Mare. Tot in aceasta zona am incercat sa vedem boncanitul cerbilor, insa fiind la inceputul perioadei acestia au fost destul de timizi si nu au vrut sa se arate, chiar daca locurile erau bune si stiute de rangerii din zona.

 

In a doua parte a turei ne-am axat pe zona mult mai umblata a Lacului Rosu, singurul lac de baraj natural din tara. in 1837, un versant de munte s-a surpat si a blocat cursul raului Bicaz, inundand padurea din jur si valea. Trunchiurile de copaci acoperite de apa confera lacului o atmosfera deosebita si un farmec aparte in peisajul romanesc. Deasupra lacului se inalta varful Suhardului Mic, ce isi oglindeste stancariile in apele linistite. Mergand mai departe pe drumul ce strabate zona ajungem dupa numai cativa kilometrii in Cheile Bicazului, cele mai inalte si impunatoare chei din tara noastra. Peretii de stanca se inalta direct din valea ingusta a raului Bicaz si ametesc pe oricine le urmeaza cu privirea. Daca in partea din amonte sunt mai largi, catre iesire se ingusteaza in zona numita Gatul Iadului, la nici 20 de metrii. De pe stancile ce strajuiesc acest peisaj se pot vedea panorame incredibile cu acest tronson. in aceeasi zona este si confluenta cu raul Bicajel. Cheile acestui parau sunt mult mai inguste si mai salbatice, formand pe alocuri canioane impresionante. Zecile de mici cascade si curgerile rapide de apa, formeaza decorul ideal pentru fotografii cu timp lung de expunere, iar daca esti mai norocos si ai rabdare poti intalni pe versantii vaii si cateva capre negre ce te privesc curioase din inaltul stancilor.

 

Desi peisajul din aceasta zona este impresionant si unic, surpriza iti va fi si mai mare daca urci pe versantii din jur si iesi deasupra cheilor sau a lacului. Ai putea crede ca aceste zone sunt la fel de salbatice, insa vei avea o mare surpriza sa intalnesti aici pasuni, fanete si catune uitate. Poienile sunt pline in vara de numeroase flori, insa in prag de toamna nu mai rezista decat brandusele. Drumurile prin aceste poieni te scot fie in puncte de belvedere asupra cheilor, fie in pasuni frumoase. in aceste zone exista numeroase oportunitati fotografice sau, de ce nu, culinare. in drum spre casa am adunat cateva ciuperci care s-au transformat intr-o omleta delicioasa.

 

Parcul national Cheile Bicazului – Hasmas este printre cele mai mici, insa reuseste sa ascunda multe frumuseti unice intre granitele lui. Aici cresc multe flori rare si traiesc multe specii de animale, iar stancariile specifice, cheile si nu in ultimul rand Lacul Rosu il fac sa fie un loc pe care merita sa il descoperi. Nu faceti insa greseala pe care o fac cei mai multi, si nu alegeti doar o traversare superficiala cu masina pe la Lacul Rosu si prin chei, ci luati-l la pas, pentru ca merita.

 

Printre problemele parcului se numara cele intalnite si in alte zone, cum ar fi braconajul sau constructiile ilegale, insa am intalnit si altele noi, specifice zonei. Una intre ele, si una destul de grava, este colmatarea Lacului Rosu. Exploatarile forestiere efectuate in amontele raurilor ce alimenteaza lacul nu se fac regulamentar, iar aluviunile rezultate duc la colmatarea acestuia. Efectele sunt destul de vizibile, iar daca nu se iau masuri de prevenire si nu se curata stavilarele de decantare, este posibil ca suprafata lacului sa fie din ce in ce mai afectata.

 

Am avut placerea sa descoperim in Hasmas o echipa de administratie tanara, insa cu nimic mai prejos la capitolul profesionalism, preocupata de aceste probleme. Trebuie sa ii multumim atat sefului de parc pentru ajutor, dar si rangerilor care au venit cu noi pe teren la ore matinale si care ne-au aratat locuri remarcabile. Nu in ultimul rand trebuie sa ii multumesc lui Sorin Tirtirau, care m-a insotit si ajutat, ca de foarte multe alte ori. Desi am trecut prin aceasta zona in nenumarate drumetii, trebuie sa recunosc ca niciodata nu am privit-o ca acum. Nu stiu daca pe voi v-am convins, insa eu cu siguranta am sa revin... si inca foarte curand.

 

Text si imagini: Dan Dinu

Fotografiile au fost realizate cu Nikon D3X si Nikon D300S.

cheile, cheile bicazului, bicazului, hasmas



Adauga comentariu
Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail
Nu exista comentarii publicate. Fii primul care adauga un comentariu!

Articole similare |
Articole recente
Este aproape seara si ies pe prispa cantonului sa iau o gura de aer curat. Imi vine sa ma asez, insa imi arunc un ochi mai inainte sa va unde... o decizie inspirata. Pe una dintre trepte vad un fel de snur cu un desen frumos pe el, iar cand ma...
citeste tot
Ma trezesc cu greu si ma pregatesc de plecare, nu inainte de a desface un pachet de biscuiti, hrana mea preferata in asteptarea rasaritului de soare. Calculele sunt facute asa ca nu ar trebui sa fie loc de surprize. Pana la rasarit am suficient...
citeste tot

© Nikonisti.ro 2008-2019. Toate drepturile apartin Nikon in colaborare cu Skin.

JavaScript este dezactivat.

Aceasta aplicatie necesita JavaScript pentru a functiona corespunzator. Browser-ul dumneavoastra nu suporta JavaScript sau scripturile sunt blocate.

Pentru a vedea daca browser-ul dumneavoastra suporta JavaScript, sau pentru a permite rularea scripturilor, cititi ghidul online al browser-ului dumneavoastra.

Actualizare browser

Folosesti un browser vechi ce te va impiedica sa vezi siteurile moderne,inclusiv noua noastra versiune.

Pentru a beneficia de toate facilitatile oferite te rugam instaleaza-ti un browser modern,ai mai jos alternative gratuite.

Instalarea va dura cateva secunde.