Realitatea in alb-negru: un interviu cu fotograful Serban Mestecaneanu

Nikon Romania: Domnule Serban Mestecaneanu, sunteti fotograf freelancer de doar cativa ani. Ati devenit cunoscut, avand un succes destul de mare, intr-un timp relativ scurt. Totusi, de ce nu a devenit inca fotografia o meserie full-time?

Serban Mestecaneanu: Intre timp a devenit meserie full-time, de foarte putin timp, doar de trei luni. Dupa ce am acumulat timp de 15 ani experienta in domeniul proiectelor culturale am decis sa incerc o abordare diferita de data asta ca fotograf. Trec relativ repede peste partea cu succesul, suna ciudat sa vorbesc despre mine in acesti termeni, am avut doar sansa sa lucrez pentru diferite proiecte culturale - ca de pilda www.sonoro.ro cu care voi publica un album fotografic in noiembrie - poate ca atunci sa incepem sa vorbim despre succes in functie de reactia primita de la public.

Nikon Romania: ...The queen of all colours is black and white†este introducerea pe care o faceti vizitatorilor site-ului dumneavoastra, www.meste.ro. In ce fel ati ajuns la aceasta concluzie? Este fotografia color pe o treapta inferioara celei alb-negru intr-o ierarhie a valorii artistice?

Serban Mestecaneanu: Nu ma gindesc la o ierarhizare ci doar la un fapt practic, o fotografie color buna se obtine mult mai greu decit una alb-negru. De ce? Pentru ca fiecare culoare se comporta diferit la nivelul psiho-perceptor astfel ca nu este de ajuns sa ai o compozitie buna ci este nevoie si de o asociere fericita de culori pentru a obtine rezultatul maxim. In fotografia alb-negru ramin doar formele si liniile. Fotografia alb-negru este pentru mine modul cel mai direct in care pot sa ma exprim in acest moment.

Nikon Romania: V-ati dedicat cea mai mare parte din cariera culturii anglo-saxone. Totusi, in fotografiile dumneavoastra pareti mai interesat de societatea orientala, a Vietnamului, a Ucrainei, sau de cultura rroma si deloc de cea anglo-saxona. Ce anume v-a atras spre aceste subiecte?

Serban Mestecaneanu: Imi place mult intrebarea. Si ca sa pun si mai multa sare si piper adaug ca de curind m-am intors din Japonia. Iar inainte am fost in Dobrogea de sud si podisul Casimcea iar saptamina trecuta am stat 12 zile in sudul Olteniei, iar in februarie in Moldova la Chisinau. De ce le pun pe toate in aceasi oala? Pentru ca imi place sa fotografiez oameni in zone relativ simple. Toate aceste zone pot fi privite ca locuri in curs de dezvoltare, ginditi-va la sudul Dobrogei spre exemplu, la prima vedere avem aici case darapanate, garduri de piatra prafuita, si totusi, cita expresivitate, cit de deschisi sunt oamenii si cit de optimisti (raportat la putinul pe care il au, oricare dintre noi ar gindi ca suntem la capatul pamintului). Nimic din toate astea nu ar fi de gasit in Bucuresti sau Londra sau Paris, sau oricum in cantitati mult mai reduse.

Nikon Romania: Portretele instantanee, pe care le surprindeti mai ales pe strada, in aglomeratia urbana sau in parcuri, constituie tema predilecta a fotografiilor dumneavoastra. De ce vi se pare atat de interesanta aceasta tema?

Serban Mestecaneanu: Ma simt comfortabil pe strada, intre oameni, si imi place sa fotografiez momentul, sa fie totul instantaneu, asa cum l-am gasit pe strada, nimic modificat sau regizat. Pe linga acest lucru incerc (si doar uneori reusesc) sa fotografiez inainte ca subiectul sa ma observe, pentru mine aceste momente sunt speciale. Am o serie la care tin foarte mult cu imagini surprinse in autobuze din Chisinau cu imagini de acest tip.

Nikon Romania: Sunteti aproape de finalizarea constructiei propriului studio foto. Ce planuri aveti in legatura cu acest studio? Spre ce gen de fotografie va veti indrepta?

Serban Mestecaneanu: Spatiul pentru studio l-am finalizat, am chiar si o dotare minima (set de trei capete, blendere, softbox, umbrele etc) dar il folosesc foarte putin, asta pentru ca nu ma atrage inca fotografia de studio si pentru ca pina acum m-am implicat preponderant in fotografie de proiect in care eu sunt cel mobil si care ma deplasez pina la subiect. Cind ma voi indrepta mai serios catre fotografia de studio voi dori sa abordez tot portretul dar inca nu am o abordare coerenta despre ce fel de portret vreau sa fac, asa ca mai astept. Intre timp continui sa ma implic in genul de proiecte ca si pina acum: proiecte cu o componenta culturala.

Nikon Romania: Sunteti membru atat in Fotoclub de Bucuresti, cat si in Photo Group F8 din Bosnia. Cat de importanta este pentru un fotograf grupul, comunitatea din care face parte? In ce fel influenteaza aceasta apartenenta lucrarile fotografului?

Serban Mestecaneanu: Enorm de mult, in bine bineinteles. Comunicarea, socializarea cu alti fotografi este esentiala. Aminteam inainte ca am fost in sudul Olteniei saptamina trecuta. Acolo am participat la Tabara Internationala de Creatie Bistrita, care anul acesta a avut loc la Portul Cultural Cetate, locul detinut de poetul Mircea Dinescu. Au fost acolo 30 de fotografi din tara si din strainatate. Toti fotografiam ziua iar seara ne prezentam in plen portofoliile sau proiectam ce am facut in timpul zilei, apoi pina seara tirziu, uneori dimineata, urmau discutii despre fotografie si nu numai. Am plecat de acolo cu multe amintiri placute si cu prieteni noi. In afara de asta am vazut cum lucreaza si cum gindesc alti fotografi, foarte important daca vrei sa te dezvolti.

Nikon Romania: Ati folosit si inca folositi mai multe tipuri de aparate foto pe film, intre care si un SLR Nikon, F80. In momentul in care ati trecut la un aparat foto DSLR profesional ati cumparat Nikon D200. Care sunt diferentele cele mai importante de tehnica a fotografierii intre aparatele cu film si cele digitale?

Serban Mestecaneanu: Sunt foarte multe, aveti asa mult spatiu de interviu?! In primul rind modul de abordare: pe digital esti tentat sa fotografiezi in rafale si mai tot timpul sa declansezi tam-nesam. Daca lucrezi pentru un proiect comercial, vrei sa acoperi cit mai mult, in final selectia ta poate lua diferite nuante, si vrei sa ai de unde sa alegi. Pe film insa… e mai multa placere, mai multa sensibilitate, declansezi doar cind iti indragesti subiectul, compozitia, clipa. Probabil ca ajungi sa fotografiezi pastrind aceste diferente datorita implicatiilor financiare cit si de timp. Pe film, pelicula costa dar si developatul si maritul traditional sau scanatul consuma mult timp. Mai imi place insa si un alt aspect legat de film, cel legat de asteptarea pina cind developezi pelicula, clipa cind privesti fotogramele pe 36mm si cind toate ti se par niste imagini superbe – mai tirziu le maresti sau le scanezi si unele (chiar multe) devin banale, dar asta e o alta poveste. Pe de alta parte digitalul este ideal pentru invatare, ai parte de rezultat instantaneu si poti sa iti modifici reactiile si stilul de fotografiere. In plus digitalul iti mai ofera si un alt mare avantaj, poti sa alegi sensibilitatea ISO in functie de lumina existenta, pe cind pe film ai ramas “blocatâ€Ã‚ cu sensibilitatea filmului din camera, cel putin pentru cele 36 de cadre. Fiecare are avantajele lui, trebuie doar sa stii ce vrei. De asta am ajuns sa le folosesc pe amindoua.

Nikon Romania: Sunteti in acest moment posesorul unui Nikon D300 pe care il folositi in mod curent. Ce caracteristici v-au convins sa il cumparati?

Serban Mestecaneanu: Am plecat de la D200 (mai inainte am avut un Canon 350D iar inaintea lui un Canon 300D). Pasul a fost unul firesc de a trece de pe Nikon D200 pe D300. D300 are avantajele unui sensor mai bun dar si unui procesor mai rapid, de fapt toate sunt mai bune la D300 in afara de corp care e identic (si foarte bine ca a ramas neschimbat), dar in special posibilitatea de a fotografia in lumina joasa. Pentru multi a parut ciudat ca am lasat toata flota Canon si am trecut pe Nikon. Pentru mine a fost foarte important sa ma inteleg bine cu corpul aparatului, iar la vremea respectiva Nikon D200 a fost alegerea cea mai buna si sunt foarte fericit ca am facut aceasta alegere. Trecind de la o tabara la alta am ajuns sa nu iau parte nici uneia si sa nu ma asociez celor care cred orbeste in avantajele unui sistem sau altul, pur si simplu constat avantajele si dezavantajele fiecarui aparat si daca imi permit incerc sa il cumpar.

Nikon Romania: Ati participat la finalul lunii iulie la evenimentul de lansare al noului Nikon D700 si a blitului SB-900. Ati avut posibilitatea de a testa cele doua aparate impreuna. Care au fost impresiile dumneavoastra?

Serban Mestecaneanu: Nikon D700 este o camera foarte serioasa si foarte tentanta. Mai ales ca pleaca de la corpul lui D300, pe care o indragesc atit de mult, iar in ea are inima lui D3 cu senzorul format FX. Ce sa iti doresti mai mult de la o camera? M-am “jucatâ€Ã‚ putin cu ea atit cit sa constat ca are toate calitatile lui D3 pe care o cunosc bine (asta inseamna imagini impecabile chiar si la ISO 6400 daca stii sa expui corespunzator). Despre blitul SB-900 stiu mai putine lucruri. Dar din caracteristici am fost atras in special de functia de vignetare fortata care cred ca o sa fie o placere sa o folosesc in special pentru portretele in cadre largi si de faptul ca poate sustine obiective cu distanta focala de pina la 200mm! In ziua de azi cind iti cumperi un obiect devii fericitul posesor al ultimei tehnologii doar pina ce nu apare un produs nou, mai bun, mai frumos mai performant, mici pasi care conduc si mai aproape de perfectiune. Este asemanator si in cazul tehnologiei foto, doar ca Nikon de la D3 de anul trecut si pina de curind la D700 cred ca a dovedit ca poate sa faca pasi uriasi inaintea competitiei iar eu nu pot sa fac decit sa ma bucur ca detin aparatura Nikon si sper sa am motive sa cumpar si pe viitor tot tehnologie Nikon.

Nikon Romania: Domnule Mestecaneanu, va multumim si va uram succes in continuare.

Va invitam sa vizionati portofoliul fotografului Serban Mestecaneanu la adresa: www.meste.ro^www.meste.ro

Adauga comentariu

Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail comentarii noi la acest articolraspunsuri la comentariul meufara notificari

Nu exista comentarii publicate. Fii primul care adauga un comentariu!