09 noiembrie 2015

Explorand Belgia: Ghent - de Teodora Maftei

Astazi ne-am despartit de prietena noastra, Teodora. Ramas bun, om frumos! 

 

Teodora iubea fotografia, calatoriile si viata. Se bucura de fiecare moment si transmitea optimism prin articolele si fotografiile sale. Va invitam sa vizionati fotografiile ei si sa cititi partea a 3-a a articolului sau, Explorand Belgia. Primele doua parti le gasiti aici: Antwerp, orasul diamantelor si Bruges, cartea postala ideala.

 

In memoria Teodorei Maftei.

 

 

 

Explorand Belgia: Ghent  – de Teodora Maftei

 

La prima vedere este o combinatie reusita intre vechi si nou. Insa e mai mult decat atat. Este locul ideal pentru a opri timpul in loc si pentru a pendula pret de cateva zile intre magazinele cu outfit-uri “la zi” si castelul din Centrul Vechi prin fata caruia nu trec trasuri trase de cai, ci un tramvai modern, sau intre cafenele boeme de pe malul canalului si barurile cu iz de bere bruna ascunse pe la colturi de strazi in care te astepti sa dai nas in nas cu cavaleri medievali. Un loc in care doua peisaje din filme diferite se impletesc intr-o pelicula de vacanta care te face sa iti doresti sa o revezi iar si iar, de fiecare data cu alti ochi, cu alta stare de spirit, cu alta concluzie la final. 

 

 

Stuck in a moment

 

 

Desi nu stiu cand au trecut cele doua luni de cand am ratacit prin Ghent, cand ma gandesc la zilele petrecute in singurul oras belgian care are o inima (cel putin asa se lauda localnicii) ma simt de parca s-a intamplat week-endul trecut. Atat de bine mi-a ramas in minte.

Nu as sti sa spun ce mi-a placut cel mai mult in Ghent – farmecul strazilor sau plimbarile de vara de-a lungul canalului din centru, fara tinta si fara griji, privelistile in culori atat de vii sau vizita pe care am facut-o la castel, mutita de atmosfera solemna din unele incaperi.

Ori poate doza aia de Zen care parea sa pluteasca in jur, cu toti oamenii, de la turisti la localnici, care se bucurau de fiecare clipa intr-un slow motion molipsitor de parca timpul se oprise in loc… intr-un weekend etern.

 

 

Lost in translation

 

Chiar daca e mai mare, mai cosmopolit si nu e chiar asa de poveste cum e Bruges (aflat la doar vreo 60 de kilometri in conditiile in care o calatorie cu trenul prin Belgia e chiar relaxanta) si chiar daca nu se bucura de aceeasi reclama si popularitate, Ghent are un farmec aparte. Si nu doar datorita obiectivelor turistice medievale sau a sentimentului de caldura pe care l-am simtit cat am stat acolo.

Oamenii din Ghent (“Gentenaars”) par sa aiba propria lor limba, iar leit motivul e “Take it easy!” (Ia-o usurel!). Sunt relaxati si daca in Antwerp poti castiga o cearta sau o disputa doar ridicand tonul, in Ghent esti pur si simplu ignorat din punctul asta de vedere Mai ales de catre ospatari sau bramani care nu se dau in vant dupa turistii galagiosi, iar o vorba din popor spune “nie neute” (“don’t complain!”). La urma urmei, nici nu prea ai de ce sa te plangi in Ghent (bine, daca esti carcotas, gasesti tu un motiv).

 

 

Personal, trebuie sa recunosc ca prima mea impresie, dupa ce am pierdut destul de mult timp in cautarea unui tramvai care sa ma duca in centru si am dat peste un vatman neprietenos, a fost ceva de genul “Nu-mi place orasul asta si nu o sa ma simt bine aici”.

Insa odata ce m-am indeparat de gara si m-am aventurat in oras, am simtiti de ce Ghent este o destinasie perfecta pentru cateva zile de vacanta in care poti da Ctrl+Alt+Delete din lumea asta nebuna, nebuna, nebuna, in ciuda faptului ca orasul este plin de viata.

 

 

A fost odata ca niciodata…

 

 

Initial, cand am programat expeditia belgiana (si pentru ca, asa cum spuneam in INTRO, am evitat spoilerele), am oscilat putin daca sa pun pe lista si Ghent. Acum nu regret nicio clipa. Pentru ca in Ghent am simtiti mai mult decat in ANTWERP sau BRUGES ca Belgia inseamna mai mult de ce citesti in ghiduri sau vezi in poze. Si chiar daca lumea moderna si civilizatia te “loveste” cam din orice colt ai intoarce privirea, cea mai mare parte a orasului pastreaza inca farmecul de pe vremea cavalerilor, vikingilor sau domnitelor medievale, iar bisericile, obiectivele turistice, majoritatea cladirilor sau strazilor, catedralele sau carciumile spun fiecare in parte povestile nescrise ale orasului.

 

 

 

Povestea incepe cam asa: in Evul Mediu, Ghent era unul dintre cele mai bogate si mai influente cetati din Europa, la un moment dat fiind chiar al doilea cel mai important oras dupa Paris. Autoritatile au decis sa restaureze cladirile mediave, iar interzicerea traficului prin centrul istoric a transformat orasul intr-un magnet pentru turisti. Iar drumul de la monumentele medievale asaltate de turisti la linistea stradutelor pe care te poti pierde singur, doar tu cu gandurile tale, nu e lung in Ghent. Mai mult, o astfel de plimbare te rupe de realitate si te poti teleporta usor in lumea celor care locuiau candva in Cetatea Gravensteen.

 

Asta si pentru ca, desi se afla chiar in inima orasului, se spune ca acest castel ar fi unul din putinele locuri din Belgia in care inca se mai pastreaza cu sfintenie obiectele si atmosfera specifica traiului din zona din perioada Evului Mediu. Aici (daca lasi deoparte telefoanele mobile, selfie-urile si ceasurile electronice) te poti rupe de tot ce inseamna ziua de azi. Iar cel mai puternic simti senzatia asta in Camera Torturii (daca ai sange rece sa o vizitezi, caci nu e chiar “prietenoasa”).

 


 

Reflectat pe jumatate in apele raului Leie si “metamorfozat” pe celalalt zid in statie de tramvai, Castelul Contilor (in traducere) este darnic in ramasite de pe vremea in care servea ca refugiu in vreme de razboi sau drept inchisoare, iar mai apoi, in secolul 19, drept fabrica de bumbac. Iar daca asculti, citesti sau privesti istoria nescrisa a zidurilor groase de 2 metri, nu e greu sa te intorci pe vremea vikingilor (imaginar, evident) si sa te bucuri de faptul ca cetatea nu a fost pusa la pamant, asa cum au intentionat la un moment dat autoritatile belgiene.

Mai mult, desi nu e foarte inalt, din turnul castelului te poti bucura de o priveliste superba, mare parte din oras fiind subiect numai bun de fotografii.

 

Iar daca te-a luat cu frisoane de la zidurile vechi si reci ale cetatii si vrei pereti mai veseli si mai colorati, poti da o fuga pe “Graffiti Street”. Desenele de pe aceasta alee sunt mereu proaspete, vii si cu tot felul de mesaje (mai mult sau mai ascunse).

 

 

 

 

De toate pentru toti


Ca orice oras mediavel care se respecta (si cu o istorie mai generoasa ca alte orase din Belgia), in Ghent ai si muzee si biserici de vizitat la discretie (ca sa nu mai spun de carciumi cu sute de tipuri de bere ). Si cum mai toate sunt la indemana in toate ghidurile de calatorie, nu o sa le mai pomenesc si eu pe toate, ci doar pe cele care m-au cucerit pe mine…

 

Una din bijuteriile orasului Ghent e Sint Baafs Cathedral, un monument in stilul architectural gotic, dar cu un interior baroc-rococo de-a dreptul grandios. Atractia acestei catedrale o reprezinta una din cele mai celebre picturi, “Adoration of the Lamb” (Mielul Mistic al Domnului), realizata de Jan si Hubert van Eyck. Povestea picturii e pe masura valorii ei: tabloul este format din 12 panouri (4 in centru si cate 4 pe fiecare din laturile lucrarii, panoul central fiind urcat pe un altar), iar in 1934 au fost furate 2 panouri.

 

 

Nici pana in ziua de azi nu s-a elucidat misterul, in ciuda zecilor de scrisori de rascumparare primite la vremea aceea pentru milioane de franci belgieni sau a zvonurilor aparute de-a lungul vremii in ceea ce priveste locul in care s-ar afla panourile (de la ascunzatori ale nemtilor in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial la mormantul Regelui Albert I sau chiar semineul Papei de la Vatican).

 

Si ce ar fi Ghent fara Belfort? Turnul cu clopotnita din Ghent are o inaltime de 91 m pana in varful turlei unde te asteapta un balaur aurit. Construit initial ca turn de veghe si ceas, Belfort are 54 de clopote, care azi sunt folosite pentru diverse concerte, si, spre deosebire de alte turnuri de genul asta din celelalte orase belgiene, are si un lift cu care poti urca pana sus.

 

 

Ca si in Bruges, gasesti si in Ghent Beguinage, trei la numar, unde sute de femei isi gaseau pacea pe la 1300, dar poti gasi liniste si la Gradina Botanica, loc preferat in general de studenti, la Muzeul Artelor, unde te asteapta artisti expresionisti belgieni, ori in solemnitatea Bisericii Sint Jacobs.

 

Ar fi de vazut si Vooruit, despre care se spune ca este cea mai frumoasa cladire din Ghent, cladirea preferata a tuturor. Construita in 1913 drept palat socialist pentru oamenii obisnuiti (pe asta nu am inteles-o), azi cladirea le e destinata celor care vor sa mearga la o piesa de teatru, la restaurant sau intr-un bar sa frunzareasca ziarul la o bere ori pur si simplu pentru un chef / concert in clubul de noapte (iar localnicii spun ca daca nu ai fost macar o data la Vooruit poti spune ca nu ai fost in Ghent). Eu n-am bifat-o, deci tre’ sa ma intorc :).

 

 

Bere pe… descaltate

 

 

Si motive sa ma intorc ar mai fi. Nu doar pentru scoici sau pentru tocana de vita in bere neagra (o specialitate din Ghent), nu doar ca sa ma dau si eu cu placa pe canal in centrul orasului cum am vazut eu ca se practica sub privirile oamenilor tolaniti la soare la bustul gol, dar si ca sa aprofundez mai bine istoria si cultura belgiana.

 

Pentru ca in Belgia, berea e mai mult decat o bautura cu spuma. E o cultura :) Iar asta am simtit in Ghent mai mult decat in Aantwerp sau Bruges. Poate si pentru ca mai capatasem intre timp ceva experienta dupa ce am degustat cate beri fara gluten am gasit.

  

 

Chiar daca nu am vizitat fabrica de bere din Ghent, m-am pus la curent cu istoria locala, cu legenda berii (sau mai bine spus a paharului) Kwak, iar in ultima seara m-am indragostit de berea locala, Gruut (varianta Amber).

 

 

Nu stiu daca sa dau vina pe faptul ca era ultima noapte in Ghent si vacanta mea se apropia de sfarsit sau sa fi fost din cauza (sau datorita) barului in care ne-am oprit in drum spre hostel si ne-am zis “Hai, ma, ca dupa cele 3 beri de azi, cate una la fiecare masa, mai merge una si in loc de ‘Noapte buna’ daca tot nu ne doare capul”. Iar barul De Trollenkelder te cucereste cu privelistea din geam, unde o gasca de pitici (care mai de care mai urati sau mai strambi) iti zambesc stirb in timp ce tu iti savurezi berea pe trotuar.

 

Si fie ca iesi la baut prin centru pe la Waterhuis aan de Bierkant (numita de localnici “Casa Berilor”), la De Alchemist, vis-a-vis de Castelul Contilor, sau pur si simplu te plimbi cu bautura in mana pe strazi, daca ridici privirea din spuma berii si casti gura pe sus, ai sa vezi ca in Ghent atarna de firele de curent electric perechi pe tenisi sau pantofi spanzurati.

 

 

Asta are legatura tot cu o bere, Kwak. Mai bine zis, cu paharul unic al berii, care are un pret si o poveste aparte. Daca la inceput (la sfarsitul anilor 1700 adica), potrivit legendei, paharul a fost conceput de producatorul de bere Pauwel Kwak pentru birjarii care trebuiau sa isi astepte clientii afara si nu puteau servi o bere in bar, cu timpul povestea s-a schimbat.

 

 

Din cauza faptului ca paharul, conceput sub forma unei eprubete de 25 cm, cu un fund in forma unui bulb, atasat de un suport de lemn, este foarte scump, barmanii au pus un pret special pentru cei care comanda aceasta bere: clientii trebuie sa se descalte si pantofii lor sunt agatati de tavanul barului (sau de cablurile orasului), ca un fel de garantie sa nu fuga pana cand nu inapoiaza paharul intreg (sau il platesc daca l-au spart). :)

 

 

No Photoshop!

 

 

Oricum ai alege sa te bucuri de GHENT, ratacind prin targul de vechituri sau salivand la expozitia de carne, bifand bar dupa bar sau imbuibandu-te cu Cuberdons (dulciuri cu un miez de zmeura moale, numite si “neuzekes”, adica nasucuri) ori ratacind de gura casca prin cartierele linistite aflate la nici jumatate de ora de plimbare de Centrul Vechi, in Ghent ai mereu sentimentul ca tu controlezi timpul.

 

 

 

Fie ca te asezi la o cafenea sau un restaurant amplasat in cladirile vechi, fie ca tie iei pranzul pe malul canalului, pe iarba sau direct pe piatra cubica, fie ca te amesteci printre tinerii relaxati care isi beau berea pe trotuar sau pe o banca in vreme ce la cativa metri mai incolo, la terasele cochete, gentlemen-ii veniti in vacanta isi scot consoartele la o portie de scoici si un pahar de vin scump…

 

 

 

 

Si mereu ai ce fotografia in Ghent, la fiecare pas facut sau sticla de bere bauta, la fiecare grup de tineri pe bicicleta sau oameni care iti zambesc si intra usor in vorba cu tine gata sa iti arate cele mai fiebinti sau mai interesante locuri din oras, mereu ai un subiect, o poveste, un personaj, un peisaj, un rest de istorie care merita sa fie imortalizat fara sa aiba mai apoi nevoie de photoshop (cel putin eu nu am avut nevoie de editare pentru fotografiile pe care le-am facut in cele 3 zile petrecute in Ghent la plimbare, “de mana” cu Nikon DF).

 

 

 

 

Inca o dovada, la finalul celui de-al treilea oras belgian pe care l-am “atins” ca tara asta e mai mult decat un loc multicultural recunoscut pentru specialitatile de bere sau cea mai buna ciocolata, delicioasele “waffles” sau irezistibilii “frituur”. De la detaliile gotice la farmecul medieval, de la cetati vechi la arta moderna, Belgia (iar Ghent nu face exceptie) iti ofera o portita de iesire dintr-un prezent dezlantuit spre istoria celor trei civilizatii, in functie de cele trei limbi oficiale (flamanda, franceza si germana) si un bilet pentru o calatorie in timp.

 

In Ghent Teodora a fotografiat cu Nikon DF si obiectivele Nikkor 50mm f/1.8 si Nikon 28mm f/2.8).

 

Gasiti aici site-ul Teodorei Maftei.

 

 

 

nikon, teodora maftei, belgia, in memeoriam, ghent



Adauga comentariu
Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail
 Au fost adaugate 2 comentarii
DIMOFF Petru
DIMOFF Petru a scris pe 15-11-2015 la 09:23
Voi astepta in continuare articolele ei scrise cu pasiune, dar ele nu vor mai veni. A plecat prea devreme dintre noi ...
0
0
Horatiu Manolache
Horatiu Manolache a scris pe 13-11-2015 la 23:45
Fotografii foarte frumoase, facute cu pasiune si suflet. Se vede atat din fotografiile realizate, cat si din felul cum povestea despre fiecare loc vizitat ca iubea aceasta arta, precum si viata, oamenii si calatoriile.
0
0

 
 
Articole similare |
Articole recente
  Our way to Madagascar - powered by Nikon   Gina Buliga… Bogdan Comanescu… Agota Kadar… Ramona Moldovan… Andrei Niculescu… Enona Chiriac… Gabriela Gunter… Carmen Lapazan    ...
citeste tot
Nikon are placerea sa anunte ca varfurile sale de gama DSLR, aparatele foto Nikon D5 si Nikon D500 au primit premiul pentru design ‘iF Design Award 2017’       Aparatul foto digital SLR – Nikon D5 Nikon D5 este...
citeste tot
Pe 28 si 29 iunie 2016 va invitam la Weddings Camp (Wedd Camp), un eveniment fotografic Est-European pentru oameni pasionati, idei indraznete si afaceri in crestere, dedicat in mare masura fotografilor de nunta, ce va avea loc la Mamaia,...
citeste tot
Nikon a anuntrat astazi actualizari de firmware pentru aparatele foto DSLR FX Nikon D810 si Nikon D810A.        Actualizare firmware „C” pentru aparatul foto Nikon D810   Acest serviciu furnizeaza un software...
citeste tot
Prima parte a calatoriei Teodorei Maftei in Belgia o gasiti aici: Explorand Belgia: Antwerp, orasul diamantelor.   "Take me there! Take me to Bruges!"  Nu stiu de unde pana unde, dar asta auzeam eu obsesiv in minte cu mult inainte...
citeste tot
10 zile, 9 nopti, 4 orase, 2 obiective foto, un Nikon DF, cateva peripetii, multa ciocolata si multe beri, o vacanta nepretuita. Astea sunt tag-urile pentru o expeditie belgiana in plina vara, la adapost de canicula si lumea dezlantuita din...
citeste tot
Plecand de la  o idee preconceputa ca nimic nu ma mai poate surprinde dupa capitolul Nikon D800, pot spune ca Nikon D600 este aparatul pe care l-am tinut cel mai mult timp in teste. Imediat dupa ce am pus mana pe aparat, am gasit un element de...
citeste tot
Nikon a anuntat de curand ca, pana la inceputul lunii noiembrie 2012, a produs 75 de milioane de obiective NIKKOR pentru aparate foto cu obiective interschimbabile. Cifra de productie a crescut cu cinci milioane fata de valoarea de 70 de milioane din...
citeste tot
In acest articol, Brett Florens, pe care ati avut ocazia sa il vedeti si ascultati in timpul seminarului si workshop-ului din cadrul Weekend-ului Nikonistilor, ne impartaseste cateva din secretele sale in materie de fotografie de nunta pe timp de...
citeste tot
Am reusit sa adun material pentru o prezentare ampla a ultimului model de camera foto de pe piata: Nikon D800.  Lansarea a surprins, provocand un adevarat cutremur in lumea fotografilor. Asta deoarece modelul ataca o reduta aparata de preturi...
citeste tot

© Nikonisti.ro 2008-2018. Toate drepturile apartin Nikon in colaborare cu Skin.

JavaScript este dezactivat.

Aceasta aplicatie necesita JavaScript pentru a functiona corespunzator. Browser-ul dumneavoastra nu suporta JavaScript sau scripturile sunt blocate.

Pentru a vedea daca browser-ul dumneavoastra suporta JavaScript, sau pentru a permite rularea scripturilor, cititi ghidul online al browser-ului dumneavoastra.

Actualizare browser

Folosesti un browser vechi ce te va impiedica sa vezi siteurile moderne,inclusiv noua noastra versiune.

Pentru a beneficia de toate facilitatile oferite te rugam instaleaza-ti un browser modern,ai mai jos alternative gratuite.

Instalarea va dura cateva secunde.