18 ianuarie 2017

Doua pasiuni, un singur obiectiv: fotografia de aviatie - de Razvan Negrea

Un gen marcat de provocari, putem spune ca este fotografia pe care nu doar o invatam, dar care ne si invata. Aflam despre fel de fel de notiuni, reguli, indicatii, dar invatam ca nu reusim intotdeauna, ca nu putem surprinde mereu tot, ca trebuie sa fim rabdatori pana “data viitoare”, si ca (daca spectacolul aviatic este mai mult decat o ocazie sa pozam sau sa scoatem la lumina ultima achizitie) trebuie sa ne stapanim entuziasmul in favoarea unui cadru cat mai reusit.

 

 

 

 

 

Provocarea acestui gen vine din incercarea de a ingheta o scena extrem de dinamica, dar redand in acelasi timp senzatia de miscare, de putere, de viteza, iar aceasta nu intotdeauna in conditii ideale pentru fotografie si incercand sa avem un subiect cat mai clar.

 

 

 

 

Exista deja multe materiale, articole si tutoriale, despre fotografia de aviatie, scrise si de fotografi profesionisti, pe care entuziastii, printre care ma numar, le parcurgem, incercam sa le intelegem, sa ne insusim metode si reguli, uneori intr-o incrancenare care ne indeparteaza de placerea de a participa la spectacol si chiar de a fotografia. Sunt reguli despre cum trebuie manuit aparatul foto, dar si despre cum ar trebui sa arate rezultatul final. Acestea din urma vin cu o puternica amprenta subiectiva astfel ca sa le numim “reguli” imi pare, cel putin mie, usor exagerat.

Desigur, “regulile” par sa ne ofere scurtatura printre mii - zeci de mii - de cadre esuate, catre acelea care ar “trebui” sa (ne) placa. Totusi, parca nu ar trebui sa fie atat de multe indicatii stricte… Un material care sa aduca noutati este dificil de scris.

Asadar, sa incercam o abordare diferita, nu inca un ghid (pentru asta un profesionist ar fi mai potrivit) - ci un articol sub forma de idei, directii pe care incerc sa le urmez sau sa le evit, fara strictete insa, si in care sa si amintesc care sunt principalele dificultati pe care le-am intalnit, dupa ce am probat diverse indicatii culese de la fotografi care si-au insusit rolul de formatori.

 

 

 

 

 

 

Fotografia de aviatie, ca si celelalte tipuri, ma astept sa transmita o stare (de preferat pozitiva), sa nu fie o simpla consemnare a unui eveniment la care am asistat. Este un rezultat la care se poate ajunge prin diverse modalitati - de exemplu o paleta cromatica adecvata pentru a sugera bucurie, entuziasm, uimire sau chiar calm.

 

 

 

 

 

La capatul opus avem o serie de culori sterse, eventual intr-o scena banala, fara a transmite nimic.

 

 

 

 

 

Este doar un exemplu, asta nu inseamna ca ar trebui sa fim mereu in cautarea de cadre in culori hiper-saturate, cand putem obtine un efect remarcabil si cu un cadru dominat de putine culori, dar care surprinde prin formele intr-un contrast clar cu fundalul.

 

 

 

 

 

 

Nu exista o “reteta” sigura pentru reusita - scopul este de a surprinde spectacolul, si de a incerca sa redam cat mai mult din starea prin care am trecut acolo, pastrand subiectul principal: aeronave in actiune. Unele cadre vor fi pe masura, spectaculoase, altele - vor fi cel mult… conforme cu realitatea; dar asta nu inseamna ca nu sunt de pastrat, mai ales daca tehnic sunt reusite. Reusita va fi data acea combinatie aparte de culori, umbre si lumina, siluete, senzatie de miscare si scena in sine, care va transmite starea traita acolo pe viu. Si cateva cadre nereusite merita pastrate - de la ele putem invata.

 

 

Inainte de “airshow”

 

Ca si in cazul altor tipuri de fotografie, pentru participarea la un spectacol aviatic ne este de mare ajutor daca ne pregatim inainte de eveniment, in special daca este printre primele dati cand incercam acest gen sau cand mergem in locul unde se va tine evenimentul.

 

Pregatirea pentru cateva ore de caldura si stat in picioare

  • desi pare un aspect banal, acesta nu trebuie subestimat. Trebuie avut in vedere ca majoritatea spectacolelor aviatice se tin primavara si vara, in zile cu mult soare. Tinutul in mana a unui echipament destul de greu, la care se adauga si incordarea pentru obtinerea unui cadru cat mai clar, pot face ca cele cateva ore in caldura sa fie mai greu de suportat decat ne-am astepta. In acest caz, disparitia entuziasmului face ca si capacitatea de a fotografia actiunea de la verticala sa scada considerabil.
  • hidratarea nu trebuie neglijata, dar nici nu trebuie exagerat - nu am vrea sa fim nevoiti sa lipsim prea mult din toiul actiunii…

 

Vizitarea locului sau documentarea despre amplasare, pentru a ne orienta mai usor

  • locul, sau locurile din care vom fotografia pot face diferenta dintre niste cadre speciale, inedite si unele obisnuite. Este bine de stiut dinainte unde vom avea acces pentru a putea fotografia. In functie de eveniment si de organizator, este posibil sa existe spatii special destinate fotografilor. Trebuie tinut cont, insa, ca acestea nu sunt mereu amplasate optim, si de aceea un pic de studiu inainte de spectacol va fi de ajutor pentru a ne orienta rapid.

 

 

 

 

 

 

 

  • intervalul orar in care va avea loc evenimentul trebuie luat in seama pentru a sti pe ce directie vom avea soarele. De dorit ar fi ca acesta sa nu bata din fata, desi sunt si situatii cand este inevitabil.
  • pilotii vor tine cont la efectuarea figurilor acrobatice de amplasarea spectatorilor, astfel ca pentru unele dintre acestea pozitia cea mai buna de fotografiat va fi chiar de pe linia publicului. Dar nu este o regula - ca la multe alte tipuri de fotografie, un rezultat deosebit se obtine prin (simpla) schimbare a unghiului comun din care privim; si, tot ca la multe alte tipuri de fotografie, pe acesta il gasim pentru ca l-am cautat anume, sau pur si simplu experimentand.

 

 

 

  • din pacate, transparenta cu care organizatorii permit accesul la pozitii optime pentru fotografiat difera de la un eveniment la altul. Uneori trebuie completate o serie de formulare facute publice. Alteori trebuie sa ne orientam la fata locului si sa gasim grupul de fotografi (ceea ce creste probabilitatea incadrarilor comune). In majoritatea situatiilor exista “privilegiati”, cu acces nelimitat - uneori necorelat cu dotarea tehnica si priceperea de a o utiliza - c’est la vie.

 

Documentarea despre pilotii si echipele participante

  • este o idee foarte buna sa aflam cate ceva despre cei care urmeaza sa evolueze la mansa. Nu doar dintr-un minim respect fata de acestia, dar si pentru a sti la ce ne putem astepta, in speranta ca vom fi pregatiti sa surprindem momentul optim. Oricum, la fiecare spectacol vor fi surprize din partea pilotilor, iar un moment de neatentie sau o clipa de ezitare ne va desparti de acel cadru perfect. Avem la dispozitie declansarea in rafala, dar capacitatea aceasta difera de la aparat la aparat - unele fiind limitate chiar la 3 cadre pe secunda. Cunoasterea catorva manevre la care vom asista va fi utila si pentru a nu irosi aceste cadre inainte de momentul spectaculos.

 

 

 

  • in cazul echipelor, gruparea la o anumita altitudine si intr-o anumita directie fata de public poate semnifica o figura acrobatica pentru care este necesara utilizarea grandangularului. Daca nu pe acesta l-am utilizat pana in momentul respectiv, vom avea nevoie de cateva secunde bune pentru a face schimbarea, astfel ca este bine sa fim pregatiti de cum sesizam intrarea in formatie.

 

 

 

 

 

Pregatirea echipamentului

  • daca suntem pasionati de fotografie si de avioane, atunci merita un efort asa incat sa avem la indemana 2 aparate DSLR – unul cu obiectiv „wide”, iar altul cu obiectiv „tele”. In cazul in care nu detinem toate acestea, putem apela la varianta inchirierii de echipament. De interes in cazul aparatelor ar fi viteza de focalizare si o plaja dinamica generoasa (va fi de mare ajutor in momentul procesarii). Nu sustin fanatismul fata de o anumita marca, dar in cazul DSLR-urilor Nikon cel putin ambele aspecte sunt bine acoperite. Desigur, un senzor cat mai putin “zgomotos” este un mare avantaj, mai ales daca avem ocazia de fotografiere in apropierea apusului. Numarul impresionant de megapixeli nu mi se pare atat de important.

 

 

 

 

  • aparatele dotate doar cu display, fara vizor, ar trebui folosite doar la imagini de ansamblu - urmarirea unui subiect rapid situat la distanta fiind mult mai dificila in acest caz.
  • obiectivul grandangular, este util pentru imaginile de ansamblu, cand putem surprinde inima desenata de Iacarii Acrobati, sau cea facuta de Hawks of Romania, umbrela Turkish Stars sau a intalienilor Frecce Tricolori, semnatura „J” a lui Jurgis Kairys, sau trecerile la joasa inaltime, in cutit, ale lui George Rotaru ori Andrei Serbu. Cadrul larg nu doar reuseste sa cuprinda desenul de pe cer, dar poate include si o parte din sol, ceea ce confera o noua dimensiune, poate chiar dramatism, imaginii. In acest caz prefer o focala intre 10 si 20mm, pe un senzor DX.

 

 

 

 

 

 

  • obiectivul tele este indicat pentru prim-planuri, acele imagini in care avionul sau formatia ocupa cea mai mare parte din cadru. Este de dorit sa existe si un mecanism de stabilizare. In cazul acestui tip de obiectiv trebuie avut grija la focala maxima folosita, pentru ca – mai ales la obiectivele neprofesionale – calitatea imaginii scade catre capatul lung. Asadar, este o idee buna sa cunoastem obiectivul si capabilitatile sale. Spre exemplu, un obiectiv neprofesional de 70-300mm are pierderi semnificative de claritate la capatul lung, chiar si cel Nikon, astfel ca indicat este sa ne oprim in jurul focalei de 250mm.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  • filtre de polarizare circulara – desi intunecate (nu vor ridica probleme datorita unei lumini suficiente), aduc un efect extrem de placut, in special in cazul unui cer pe care sunt si cativa nori. In plus, in pozitia potrivita, filtrul de polarizare ne va permite sa eliminam reflexiile plexiglasului si sa fotografiem clar pilotul. Trebuie tinut cont ca filtrul necesita ajustare in functie de pozitia sursei de lumina (soarele), iar asta inseamna ca periodic va trebui sa il repotrivim. Ca si in cazul obiectivelor, merita efortul de a avea filtre de calitate. In caz contrar, claritatea, contrastul si, in general, calitatea imaginii vor avea de suferit vizibil.

 

 

 

 

 

 

  • parasolar(e) pentru obiectiv(e) - poate fi util pentru a opri “excesul” de lumina sa patrunda in obiectiv, dar acesta va face dificila ajustarea filtrului de polarizare.
  • baterii de rezerva.
  • trusa de curatat lentilele (utila in caz de ploaie sau praf antrenat de vant puternic).
  • de retinut, si incercat, in legatura cu obiectivele este ca acestea ar trebui sa fie de calitate. Daca efortul ar trebui impartit intre un aparat si “lentila”, as favoriza obiectivul. Numarul de functii accesibile rapid, numarul de display-uri, capacitatea de declansat in rafala sau numarul mare de „megapixeli” nu ajuta la nimic daca imaginea retinuta de megapixelii respectivi nu este una de calitate. Un obiectiv „pro” va fi luminos, va avea o performanta optica superioara, va ajuta aparatul la o focalizare rapida si precisa, va dispune de stabilizare buna mai ales cand facem „panning”. Sunt destule situatiile in care obiectivul compenseaza si lipsa de viziune a fotografului, in cadre banal compuse dar totusi placute.

 

 La spectacolul aviatic

Orientare - este bine daca reusim sa ajungem devreme la eveniment. Astfel avem timp sa ne hotaram asupra pozitiei/pozitiilor din care vom fotografia. La fata locului este foarte posibil ca lucrurile sa nu stea exact asa cum ne asteptam, situatie in care va trebui sa ne reorientam.

  • conteaza foarte mult locul din care vom declansa. Nimic nu se compara cu o pozitie buna, cat mai aproape de zona de desfasurare a acrobatiilor. Din pacate, acest lucru nu este posibil la toate mitingurile, si clar nu pentru toata lumea. De dorit este sa gasim acea pozitie care ne va permite cadre inedite, sau cel putin bune, si – pe cat posibil – deosebite fata de ale majoritatii.

 

 

 

 

 

Setari - desi circula tot felul de reguli, care atrag setari care mai de care mai exagerate, cred ca importante sunt doua idei:

  • claritatea – aeronava ar trebui sa nu apara miscata (cu exeptia situatiei cand asta ne dorim, in virtutea unei viziuni artistice).

 

 

 

 

  • senzatia de miscare – in cazul elicelor, este placut ca aceasta sa apara rotindu-se, indiferent de tipul de aeronava. Nu cred in regula gradului maxim de miscare captat - ca reusim surprinderea unui disc intreg, sau numai a unor sectoare de disc - important este sa nu para ca aeronava planeaza cu elicea blocata.

 

 

 

 

  • pornind de la cele doua idei, ne putem baza pe cateva setari, care insa pot varia in functie de experienta/usurinta de manevrare a aparatului/conditiile de fotografiere:
    • focalizarea in punct, cu exceptia formatiilor cand prefer folosirea matricei intregi. Aceasta asigura viteza cea mai buna de focalizare. Modul “urmarire 3D” am constatat ca nu este tocmai potrivit, fiind mai degraba util cand dorim sa recompunem o scena dupa ce am fixat zona de focalizare din cadru.
    • masurarea expunerii tot in punct sau medie – astfel ne asiguram ca avionul nu va fi supraexpus, in cazul unui cer complet senin, sau subexpus – in cazul unui fundal cu nori. Exista si parerea ca masurarea matrice este cea mai buna la tipul acesta de fotografie – am incercat, nu mi-a placut.
    • focalizarea automata continua, pentru ca aparatul sa fie mereu focalizat pe avionul care se misca destul de rapid. Unele modele (de exemplu D7100) ofera posibilitatea de a configura cat de repede sa fie reajustata focalizarea in cazul in care un obstacol apare pentru o scurta perioada intre fotograf si subiectul initial. Capabilitatea este interesanta si poate fi utila cand urmarim aeronava in trecere la joasa inaltime si avem sansa ca in cadru sa apara cate o bereta, un stalp, un steag, un banner.
    • modul de fotografiere pus pe prioritate-timp (S - in cazul aparatelor Nikon). Valoarea timpului de expunere poate fi oriunde intre 1/30s (de exemplu pentru elicoptere) si  1/640s pentru avioanele cu elice. As evita utilizarea unui timp prea lung doar de dragul discului elicei dar cu riscul compromiterii claritatii aeronavei.

 

 

 

 

 

 

 

Dar timpul de expunere poate fi chiar mult mai scurt – 1/2000s sau mai putin – pentru aeronavele cu reactie.

 

 

 

 

 

  • compensarea expunerii – nu este obligatoriu, dar uneori trebuie influentat modul in care aparatul masoara expunerea optima (in cazul programului prioritate-timp – compensarea afecteaza valoarea calculata pentru deschiderea diafragmei). Astfel, efectuand cateva cadre de test, poate fi nevoie sa configuram o compensare a expunerii intre +1 si +2 (insemnand ca deschiderea diafragmei va fi mai mare decat valoarea calculata in mod normal de aparat).
  • valoarea ISO cat mai scazuta, in caz ca fotografiem pe timp de zi. La fotografierea pe inserat, putem creste ISO pana la valori la care calitatea imaginii nu este prea afectata.
  • balansul de alb este ideal de masurat pe loc - toate aparatele DSLR permit acest lucru. Altfel, riscam sa obtinem imagini “reci”, de exemplu, pe care va trebui sa le corectam ulterior.
  • calitatea imaginii este de preferat sa fie RAW. Acest lucru va permite corectii ulterioare fara pierderea calitatii.

 

 

Mod de lucru

 

  • (din pacate) o mare parte din mitingul aviatic va trebui urmarita prin obiectiv. Adesea, pilotii se gandesc si la cei mai putin ageri, si repeta acrobatiile – astfel ca prima oara putem retine in ce consta figura acrobatica, iar la a doua trecere suntem pregatiti pentru cadrul de neuitat !
  • nu trebuie sa ne grabim sa declansam. Este bine sa urmarim avionul sau formatia cu declansatorul jumatate apasat, pastrand incadrarea.
    • cu cat incepem „urmarirea” de mai departe, cu atat ne putem sincroniza mai bine cu viteza subiectului.
    • cand consideram cadrul perfect – declansam in rafala continuand miscarea impreuna cu subiectul.

 

 

 

 

 

De evitat

  • daca nu avem la dispozitie mai multe aparate si obiective, este de preferat sa nu incercam sa obtinem cadre in discordanta cu obiectivul de care dispunem. De exemplu, daca nu avem un teleobiectiv ar fi mai bine sa ne concentram pe cadrele de ansamblu, pe trecerile la joasa inaltime, aproape de public, pe prim-planuri cu piloti, pe imaginile cu spectatorii uimiti de evolutii – si, in general, pe imagini pe care „spotter-ii”, concentrati pe actiunea din inaltimi, le vor rata. Obiectivul larg este ideal pentru a surprinde atmosfera de la acest tip de evenimente.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

iluzia ca un cadru va arata bine dupa ce decupam din el mai mult de 50% pentru a simula o focala mai lunga ramane deseori doar o iluzie. Acest tip de fotografie este destul de dificil, si este greu sa obtinem imagini impecabile, iar daca dam la o parte peste 50% din cadru, redimensionarea nu va putea sa mai ajute prea mult. Nu as irosi incadrari in care subiectul ocupa mai putin de 10%, de exemplu:

 


 

 

 

  • nu trebuie irosit timp pe revazutul fotografiilor imediat dupa ce le-am facut – se pot rata scene spectaculoase.
  • nu este nevoie sa ramanem fixati pe incadrari stranse in jurul aeronavei. Un cadru un pic mai larg va cuprinde si valatucii de fum care pot da o nota de dramatism si vor lasa sa se inteleaga in ce manevra se angajase pilotul (de exemplu o vrie plata, sau “micul loop” al lui Jurgis Kairys).

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

In sens opus, putem aborda si incadrari ce nu cuprind decat o parte din aeronava - spre exemplu doar carlinga in care se observa pilotul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa “airshow”

 

La final de airshow, descarcam si aflam daca ce am trait la eveniment a ramas si in aparatul foto sau… mai trebuie exersat.

Nu cred in regula (caci devine o regula cu tot mai multi adepti) ca nu trebuie intervenit asupra fotografiilor in aplicatii software specializate. Fotografiatul nu se termina dupa ce am declansat, iar procesarea imaginilor face parte din modul de lucru obisnuit. De asemenea, nu cred in suprematia incontestabila a vreunui program - se poate folosi Photoshop, la fel de bine cum se poate folosi si Capture NX-D (care este gratuit!), spre exemplu.

 

 

 

 

 

 

 

Personal, imi displac fotografiile care imi arata o imagine deteriorata, chinuita.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dar de aici lucrurile deja devin extrem de subiective. Cat de mult ar trebui intervenit la procesarea fisierului “raw” ? Nu as putea formula un nivel precis. Ca baza am putea considera ceea ce se poate realiza cu ajutorul unor echipamente profesionale (aparat, filtre, si mai ales obiectiv) - referinta pe care o putem avea fie pentru ca am avut ocazia de a le folosi, fie ca am studiat rezultatele altor fotografi. Astfel, am putea spune ca prin procesare tintim sa obtinem un cadru de calitate apropiata cu referinta convenita.

La prelucrare trebuie incercat sa rezistam tentatiei de a exagera cu “efectele speciale” (din nou, cu exceptia situatiei cand o facem in virtutea vreunei viziuni artistice). Desigur, putem face si experimente, tinand insa cont ca rezultatul in ansamblu sa nu fie simplul abuz de un filtru, care nu transmite nimic.

 

 

Putem incerca si prelucrari mai “agresive”, colaje.

 

 

 

 

O buna modalitate de autoevaluare este revederea cadrelor lucrate dupa cateva zile - perioada de pauza ne ajuta sa fim mai obiectivi. Acestea sunt constatari la care revin deseori cand ma uit peste cadrele mele mai vechi…

 

 

 

Ca interventii asupra fisierelor “raw” folosesc cel mai mult:

  • Corectii pentru tipul de obiectiv folosit, pentru diminuare deformarilor si a aberatiilor cromatice.
  • Ajustarea claritatii si reducerea nivelului zgomotului de imagine.
  • Corectarea luminozitatii, a contrastului, si a balansului de alb, daca este nevoie. Aceasta poate fi aplicata si pe portiuni din imagine, si in cantitati diferite prin utilizarea unui gradient.
  • Ajustarea saturatiei, eventual numai pentru anumite culori.
  • Decuparea pentru reincadrare.
  • Eliminarea petelor de praf sau de ulei de pe senzor devenite vizibile din cauza utilizarii unei diafragme prea inchise (f/16 sau mai mult). Se intampla cand fotografiem cu soarele sau un nor alb extrem de luminos in fata.
  • Reducerea luminozitatii nuantelor de albastru, daca este nevoie pentru a creste contrastul per total si scoate in evidenta subiectul. La aceasta poate ajuta si aplicarea unei vignetari.

 

Ar mai fi de luat in seama si subiectul semnaturii, un “watermark” adaugat in imagine, util (?) in diverse situatii. Inteleg nevoia demersului, as intelege si inclinatia de a include termenul de specialitate “photography” in acesta, dar nu inteleg nevoia unei semnaturi care atrage atentia mai mult decat subiectul fotografiat.

 

In incheiere, nu trebuie sa uitam ca pentru amintirile de la spectacolul aviatic suntem responsabili in mica masura. Cu picioarele pe pamant lucrurile sunt mult mai simple. Meritul il au Ei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fotografie, aviatie, fotografia de aviatie, razvan negrea



Adauga comentariu
Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail
 A fost adaugat 1 comentariu
Alexandru Dinulescu
Alexandru Dinulescu a scris pe 31-01-2017 la 23:08
Felicitari pentru articol !! Foarte bine documentat si structurat cu aspectele esentiale bine punctate ! O prezentare completa, insotita de cadre muncite in teren si corect post procesate, destule fiind extrem de reusite, tehnic si artistic ! Se vede aparatura de calitate pe mana unui pasionat !
0
0

Articole similare |
Articole recente
Pe 28 Septembrie 2017, ultimele trei aeronave F16 din prima faza a programului "Avion Multirol al Fortelor Aeriene" au sosit in Romania. Primele sase F16 au sosit in tara in 29 septembrie 2016, urmate de altele trei in 15 decembrie 2016. Odata cu...
citeste tot
In fiecare an, in preajma zilei de 20 Iulie, Ziua Aviatiei si a Fortelor Aeriene Romane, la Baza 71 Aeriana - Campia Turzii se organizeaza un eveniment dedicat sarbatorii aviatiei romane. Anul acesta nu a facut exceptie si pe 23 Iulie a avut loc Ziua...
citeste tot
Workshopul Fotografie de nunta se va desfasura in zilele de 16-17 aprilie 2016 si isi propune sa acopere toate aspectele fotografiei de nunta, incepand de la abordare, tehnica folosita, tipuri de iluminare, setari aparatura, sesiune demonstrativa de...
citeste tot
Liviu Dnistran continua seria despre fotografia de aviatie cu un articol despre fotografierea aer-aer a aeronavelor. Primul articol al seriei,  Introducere in fotografia de aviatie il puteti citi aici.   Acum mai bine de 5 ani...
citeste tot
Fotografia de aviatie e la fel de veche precum insusi zborul. Inca din decembrie 1903, la primul zbor al fratilor Wilbur si Orville Wright, fotografii de aviatie au urmat avioanele si oamenii din jurul lor pana in zilele noastre.    ...
citeste tot
Va invitam sambata aceasta, 24 noiembrie, la cea de-a doua intalnire cu fotograful Radu Grozescu pe marginea cursului video de introducere in fotografie initiat pe nikonisti.ro. Veti avea ocazia sa ii adresati intrebari legate de notiunile prezentate...
citeste tot
Va prezentam astazi cel de-al zecelea episod al cursului video de fotografie realizat de Nikon impreuna cu fotograful Radu Grozescu, care se va concentra pe tot ce inseamna blituri si accesorii foto. Episodul 10 va include subcapitole ca: gama de...
citeste tot
Va prezentam astazi cel de-al noulea episod al cursului video de fotografie realizat de Nikon impreuna cu fotograful Radu Grozescu, care se va concentra asupra gamei de obiective NIKKOR. Radu Grozescu va raspunde si pe forum, pe topicul dedicat...
citeste tot
Va prezentam astazi cel de-al optulea episod al cursului video de fotografie realizat de Nikon impreuna cu fotograful Radu Grozescu, care va discuta despre aspectul imaginii, balansul de alb, picture controls, Active D-lighting si calibrarea...
citeste tot
Va prezentam astazi cel de-al saptelea episod al cursului video de fotografie realizat de Nikon impreuna cu fotograful Radu Grozescu, care va discuta despre doua dintre cele mai importante aspecte ale tehnicii fotografice, si anume focalizarea si...
citeste tot

© Nikonisti.ro 2008-2018. Toate drepturile apartin Nikon in colaborare cu Skin.

JavaScript este dezactivat.

Aceasta aplicatie necesita JavaScript pentru a functiona corespunzator. Browser-ul dumneavoastra nu suporta JavaScript sau scripturile sunt blocate.

Pentru a vedea daca browser-ul dumneavoastra suporta JavaScript, sau pentru a permite rularea scripturilor, cititi ghidul online al browser-ului dumneavoastra.

Actualizare browser

Folosesti un browser vechi ce te va impiedica sa vezi siteurile moderne,inclusiv noua noastra versiune.

Pentru a beneficia de toate facilitatile oferite te rugam instaleaza-ti un browser modern,ai mai jos alternative gratuite.

Instalarea va dura cateva secunde.