top

Nikon COOLPIX P7700

Nikon 1 J2

Obiectivul NIKKOR luminos de 7,1x cu diafragma rapida f/2.0 - 4.0 permite imagini vii in lumina scazuta si estomparea frumoasa a fundalului cand doriti sa scoateti subiectul in evidenta. Senzorul CMOS de largi dimensiuni, iluminat din fundal, asigura rezultate superioare la sensibilitate ridicata.
Puteti surprinde perspective unice cu monitorul cu unghi variabil, puteti crea scurtaturi catre setarile preferate si puteti fotografia in format RAW. Cand doriti sa controlati calitatea luminii, Sistemul creativ de iluminare Nikon ofera o gama larga de dispozitive Speedlight compatibile care va permite exact acest lucru.


Specificatii importante:

  • Senzor CMOS 1/1,7 inci cu 12,76 MP
  • Obiectiv NIKKOR cu zoom optic 7,1x
  • Diafragma maxima f/2.0-4.0
  • Monitor de 7,5 cm cu unghi variabil
  • Fotografiere in format RAW

Harghita si Covasna


Invecinat la nord cu judetul Suceava, la est cu judetele Neamt si Bacau, la vest cu Mures si la sud cu Brasov si Covasna, Harghita este unul dintre judetele regiunii Transilvania.

Judetul Covasna se afla situat in centrul Romaniei, in partea interna a Carpatilor de Curbura si se invecineaza la est cu judetul Bacau si judetul Vrancea, in sud-est cu judetul Buzau, in sud-vest cu judetul Brasov, iar in partea de nord cu judetul Harghita.

Harghita si Covasna – de Petrisor Iordan



Harghita este o zona foarte interesanta din toate punctele de vedere, are un relief preponderent montan compus dintr-o succesiune de lanturi muntoase si zone depresionare, printre care raurile si-au taiat chei spectaculoase; de aici izvorasc cele mai mari rauri din Romania, Muresul si Oltul, aici avem cele mai multe izvoare de ape minerale si statiuni balneare din tara, resurse de lemn, sare, sulf, fier, cupru, caolin, travertin s.a, aici gasim o multime de biserici fortificate vechi, ruine de cetati, vestita Poiana a Narciselor si, nu in ultimul rand, aici se inregistraza iarna cele mai scazute temperaturi din tara.

Dominanta aceastei zone este natura, totul se datoreaza fenomenelor naturale prezente aici intr-o varietare foarte mare: activitatile postvulcanice au impus prezenta apelor minerale si a mofetelor, prezenta carstului a atras dupa sine formarea de chei si pesteri, o alunecare de teren a creat Lacul Rosu, un crater de vulcan gazduieste Lacul Sfanta Ana, depunerile de sedimente au dat nastere muntilor de sare, iar nivelul ridicat de ionizare a aerului este generat de vastele zone impadurite.

Oferta de drumetie este facilitata prin sute de poteci, fiecare obiectiv turistic fiind inconjurat de trasee marcate si zone amenajate pentru popas si picnic; evidentierea prezentei fenomenelor naturale, a obiectivelor istorice si culturale prin semne, panouri informative si trasee marcate te introduc intr-un tip de turism civilizat, datorita asumarii evidente a naturii ca resursa culturala si nu doar materiala. Modul de tratare a spatiului si includerea pe lista obiectivelor a multor lacuri, rauri, cascade, pereti de stanca, paduri sau grote, care nu sunt mereu atat de speciale prin caracteristici, potenteaza de fapt legatura cu natura. Experienta personala poate face astfel diferenta, totul poate deveni mai profund, lacul poate fi mai mult decat un lac si grota mai mult decat o grota, oricum o diferenta mare fata de clasicul turist martor al spectacolului zgomotos servit „de-a gata" in cazul obiectivelor notorii.

Singurul cu care am impartit frumusetile Harghitei si care m-a si obligat sa le acord o atentie mai mare a fost micul si capabilul Nikon COOLPIX P7700. Acesta are un CV impresionant: un obiectiv cu zoom intre 28-200 mm cu diafragma maxima intre 2 si 4 care accepta filtre, poate salva imaginea in format NEF, are patina pentru blit extern si functie comander pentru controlul blitului de la distanta, ofera posibilitatea folosirii unui microfon sau a unui modul GPS, are functie braketing si 7 optiuni de focalizare automata; exemplele pot continua cu un LCD complet rabatabil, de 7,5 cm cu 921 puncte, filmare full HD, optiune pentru 120 fps pentru 720p sau 15 fps pentru efect de redare rapida s.a.

Toate aceste lucruri ne spun de la inceput ca P7700 depaseste cu mult clasa aparatelor dragute care fac fotografii frumoase in modul automat. P7700 e pregatit sa raspunda situatiilor extreme, acolo unde compactele de obicei se inchid si se pun in husa: avem disponibile valori ale ISO cuprinse intre 80 si 3200 cu extensie la 6400, mod de focalizare dedicat urmaririi subiectului „traking", fotografiere cu 8 cadre pe secunda, timpi de expunere intre 60 secunde si 1/4000 sec. Pentru cei mai putin experimentati in reglarea manuala, producatorul a imaginat nu mai putin de 19 posibile situatii pentru care softul va regla automat functiile aparatului pentru a obtine un rezultat mai sigur si mai expresiv.

In ceea ce priveste modul de personalizare, acesta depaseste cu mult posibilitatile oferite de un aparat clasic DSLR, are nu mai putin de 22 butoade exterioare, prin care avem acces instantaneu la functiile cheie. Chiar mai mult de atat, are meniu rapid, pagina personala in meniu, trei moduri de lucru disponibile pe buton exterior prin care se pot memora seturi de reglaje frecvent folosite, doua butoane FN carora le putem alege doua din cele 14 functii alocabile, buton rotativ pentru compensarea expunerii, buton AE-L/AF-L etc.

Dupa acesta scurta trecere in revista ma gandesc la sentimentul de implinire pe care l-am avut atunci cand mi-am cumparat un Nikon FM2, care putea sa foloseasca blitul la 1/250 secunde si avea 12 variante de timp de expunere intre B si 1/4000, asta in in loc 1/30 la sincronizarea blitului si 5 timpi de expunere, intre B si 1/500, la vechiul aparat. Pretentiile s-au schimbat mult de atunci, iar P7700 e pregatit sa satisfaca pe cei pasionati de fotografie, mai precis pe cei care vor sa faca fotografii asa cum vor ei si nu cum vrea aparatul.

Prima grija a fost sa verific care sunt diferentele majore fata aparatul DSLR pe care il folosesc in mod curent, asta pentru a evita ca, din obisnuinta, sa fac vreo greseala. Un lucru cu care trebuie sa ma obisnuiesc va fi lipsa vizorului optic, privirea cadrului in LCD si greutatea mica a acestuia imi va accentua miscarea; va trebui, deci, sa folosesc, mai mereu, un timp de expunere scurt; pe de alta parte, din cauza dimensiunii mici a senzorului, diafragmele mici vor afecta negativ claritatea, prin difractie. Concluzia, o diafragma mare si un timp cat mai scurt de expunere. Oricum, pentru a evita problema neclaritatii datorate timpului de expunere, o sa folosesc cat mai mult trepiedul.

O alta mica problema este latitudinea de expunere mai mica decat la senzorii aparatelor DSLR; va trebui sa rezolv asta prin folosirea formatului NEF, prin incadrari, sau cel mai bine prin fotografierea preponderent in orele de dimineata si de seara.

Dimineata, in drum spre Harghita, campul era aburind, bruma lasata in timpul noptii se topea si se ridica in aer sub forma de vapori. Am gasit deci primul motiv de a face fotografii; imi mai trebuia un subiect; in curand, in apropierea soselei am vazut o turma de oi care tocmai pleca de la stana spre pasune. Cand m-am dat jos din masina, pe jos totul era perfect pentru fotografie, bruma, frunze colorate... dar oile se intinsesera deja pe camp si mi se pareau mult mai ofertante ca subiect; am trecut repede aparatul in programul Close-up si am facut primele cadre.
Program Prim-plan, f/2, 1/250s, ISO 80
Inainte sa prind turma din urma, pentru cateva cadre de detaliu, am fotografiat scena generala. Apoi fug cat pot de repede pe pamantul moale,evident, cu toti cainii dupa mine. Obiectivul cu zoom intre 28 si 200 mm iti da voie sa abordezi repede aproape orice subiect. Focusul a functional destul de bine pe automat; o problema, dupa cum se vede din prima fotografie, a fost lumina puternica din fata; pentru a vedea ce fotografiez, am intors ecranul in jos.
Prioritate de diafragma, f/4.5, 1/320s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/4.5, 1/320s, ISO 80
Cand m-am apropiat, miscarea oilor a devenit mult mai rapida fata de mine si de aceea am mai deschis putin diafragma ca sa pot obtine un timp de expunere si mai scurt. Fotografiatul de jos a pus in evidenta ciobanul si oile si a marit in acelasi timp detaliile din textura solului.
Prioritate de diafragma, f/2.5, 1/1250s, ISO 80
Ecranul rabatabil a fost pe toata perioada excursiei unul din accesoriile mele favorite. Orice miscare brusca, in acest caz, ar fi speriat oile si le-ar fi departat; cu ajutorul ecranului orientat in sus, am coborat usor aparatul si am fotografiat cu modul continuu. Tapul din centru a fost cel mai curajos, in timp ce toate oile evitau sa se apropie prea mult, el venea direct catre mine; mi-am dat seama ca facausem destule fotografii cu aceasta scena si trebuie sa mai incerc repede si altceva.
Prioritate de diafragma, f/2.5, 1/640s, ISO 80
Inapoi, spre masina, parcelele diferit colorate formau un mozaic destul de frumos pe care, mai devreme, din cauza preocuparii mele, nici nu il vazusem; cele doua perechi de pomi aproape identici mi-au sugerat o compozitie minimalista. Va prezint cu acesta ocazie si primele fire de curent din judetul Covasna.
Prioritate de diafragma, f/4.5, 1/125s, ISO 80
Aparatul are la dispozitie o multime de moduri automate si efecte; am decis sa experimentez, folosindu-le de fiecare data cand vad ca ceva s-ar potrivi. M-am gandit ca acesta combinatie de culori si textura s-ar potrivi bine cu efectul de pictura.
Efect Pictura , f/2, 1/60s, ISO 80
Pentru a obtine un alt fel de efect pictural, am folosit un timp de expunere mai lung. Culorile saturate din padure contrastau cu albul trunchiurilor de mesteceni; scena era numai buna pentru astfel de incercari.
Prioritate de diafragma, f/8, 1/20s, ISO 400
In apropierea localitatii Reci, un localnic ara pamantul cu caii. Chiar daca nu e un lucru asa de rar pe cat l-ar dori cei din guvern, mai mult ca sigur orice orasean care are un aparat foto de gat se va opri sa faca macar cateva poze unui astfel de subiect. Dupa cateva cadre banale, salvarea a venit de la acelasi ecran rabatabi: am coborat aparatul ras cu pamantul si am marit astfel prim-palnul; in acelasi timp , datorita contrastului fata de cer, subiectul s-a pastrat destul de vizibil; planta verde si diagonala creata de brazda au salvat compozitia care altfel era prea simpla.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/320s, ISO 80, Fotografiere in rafala
Unul din lucrurile de care m-am bucurat lucrand cu P7700 a fost imaginea de turist fata de care aproape nimeni nu are nimic de comentat atunci opreste masina si face o poza. Bineinteles, intotdeuna trebuie sa intrebi inainte daca poti fotografia, dar mai tot timpul mi se intampla ca pozele facute inainte de accept sa fie acelea pe care le aleg in selectia finala. Urmatorul cadru era cel in care omul se uita direct la mine si tinea caciula sus, in mana, in semn de salut.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/50s, ISO 360
Ajuns in Orasul Covasna, am cautat bineinteles centrul, acolo trebuia sa gasesc ceva reprezentativ; urmaresc indicatoarele si incep sa trec printre blocuri intrebandu-ma unde sa parchez si cu ce sa incep. Deodata apare ceva neasteptat, cel putin pentru asteptarile mele, centrul orasului se afla intr-un proces de refacere si cateva hoteluri au fatade noi si frumos colorate. Cerul era albastru imaculat si impreuna cu aceste jocuri de culori imi sugerau o atmosfera estivala; pana cand m-am obisnuit, nu am mai vazut nimic in afara aceastei piete, tot ansamblul avea efectul unui magnet asupra mea.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/640s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/250s, ISO 80
Venit din printre „blocurile gri" din Bucuresti, aici totul mi se parea fotogenic, intrarea in hotel, balcoanele, cladirile, iarba si apa din paraul Covasna. Aspectul modernist, contrastele de lumina si liniile subliniate prin culori si forme drepte, ma invita la compozitii abstracte; regulile de compozitie ma ajuta sa plasez fiecare element important in locul cuvenit. Dupa cum vedeti, lumina si culorile sunt favorite si pentru P7700.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/320s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/4, 1/320s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/4, 1/250s, ISO 80
Parca nu ma obisnuiam cu senzatia de confort data de zoom-ul atat de flexibil. Nu mai trebuia sa schimb obiectivul, ci doar sa reincadrez aproape orice vreau sa fotografiez.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/80s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/200s, ISO 80
Atestat documentar inca din anul 567, orasul Covasna este cunoscut mai ales datorita apelor minerale. In 1773, apele minerale de la Covasna sunt analizate chimic, iar intr-un manual de geografie aparut la Viena in 1818, localitatea este deja mentionata ca statiune balneara. In 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste. Astazi, in oras se gasesc patru izvoare, Izvorul Kati aflat in fata hotelului Hefaistoscare, Izvorul de langa Scoala, din spatele hotelurilor Cerbul si Caprioara, Izvorul de langa Paraul Covasna si Izvorul Elvira din parcul central (foto alaturat). Pe langa gustul placut care o face folosibila ca apa de masa, apa izvoarelor are si efecte terapeutice asupra problemelor gastro-intestinale, enterocolite, sindromurilor nevrotice, tulburarilor circulatorii etc.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/30s, ISO 160
Langa Covasna, la 5 km, se afla biserica fortificata din satul Zabala. Datat din secolele XV-XVI, ansamblul fortificat face parte din cele peste 300 biserici fortificate construite in Transilvania intre sec. XIII si XVI ca raspuns la amenintarea invaziilor otomane si tatare. A fost restaurata dupa ce a suferit destul de puternic din cauza cutremurului din anul 1977. In prezent este folosita pentru slujbe doar pe timp de vara. Interiorul pastreaza o atmosfera medievala si combina materiale traditionale ca lemnul, tesaturi din lana si spoaiala cu var. Orga este inca functionala.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/100s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/2.5, 1/125s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/8s, ISO 500
Initial, biserica avea tavanul boltit insa in anul 1752, cu ocazia unor reparatii, acesta a fost inlocuit cu un tavan de lemn ce cuprinde 100 de casete. Pictura a fost realizata in secolul XVIII, in stilul Renasterii din Transilvania, si contine mai ales din motive populare. Din cauza intunericului si mai ales a imposibilitatii trepiedului meu de a se orienta in sus, singura solutie a fost programul de noapte din mana. A functionat asa de bine incat ma gandeam ce bine ar fi sa am si eu unul pe DSLR.
Program Peisaj noapte – Din mana, f/2, 1/15s, ISO 800
Din turnul clopotnitei se deschide o perspectiva larga asupra intregului sat. In primul plan este casa parorhiala, unde se poate gasi cheia pentru accesul in incinta, iar in fundal se vad Muntii Vrancei.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/250s, ISO 80
Spatiul mic si intunecos nu mi-a permis sa instalez trepiedul; am folosit din nou programul Fotografie de noapte-din mana. Acesta face mai multe fotografii, in mod automat, dupa care si-o alege pe cea mai clara.
Program Peisaj noapte – Din mana, f/3.5, 1/30s, ISO 800
In urma lucrarilor de consolidare si restaurare din 1977 s-au gasit zidite si tencuie cateva usi mai vechi. Intrarea din fotografie deservea membrii corului bisericii. Pozitionat la cativa metri distanta, ca sa nu deformez liniile drepte ale cadrului usii, am pus aparatul pe trepied; timpul de 1/50 nu este suficient de scurt, in multe cazuri, pentru a realiza o fotografie clara.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/50s, ISO 180
Urmatoarea zona de interes a fost Muntele Puciosu, unul din cele opt cratere vulcanice care au format Muntii Harghitei. Datoria activitatilor vulcanice, pe langa amprenta vizibila asupra reliefului, care conserva inca vizibil cinci cratere, gasim aici o multime de emanatii de gaze si izvoare cu ape minerale. Atat apele cat si emanatiile de gaze au efecte terapeutice si sunt folosite in tratarea de boli reumatice si cardiovasculare. Datorita abundentei materiei prime, in zona a functionat in trecut si o fabrica de lichefiere a dioxidului de carbon si cateva mine de sulf.

Popular, muntele este numit Puturosul, tocmai datorita mirosului de sulf raspandit in padurile ce il acopera. Incepand din drumul principal (Covasna – Balvanyos), semnele si potecile bine marcare te conduc la cele mai importante obiective:

Izvoarele tamaduitoare sunt amenajate cu barne de lemn prin care s-au individualizat patru bazine; pentru tratament se baga picioarele in apa. Culoarea alba-gri a apei se datoreaza amestecului cu mal, prin care ies in permanenta bule de gaze sulfuroase.

Program Peisaj, f/2.8, 1/100s, ISO 80
Baile Apor reunesc intr-un mic perimetru opt izvoare care au ca si caracteristica aparte, unica in lume, un continut mic de acid sulfuric. Pentru a dinamiza usor compozitia cadrului, am pozitionat bazinul pe diagonala.
Prioritate de diafragma, f/2, 1/80s, ISO 80

In afara de proprietatile curative, un aspect deosebit, mai ales pentru fotografie, il reprezinta mozaicul de culori provenit din combinarea depunerilor de minerale cu frunzele cazute in apa. Se pot aborda scene close-up, cu variate combinatii grafice si cromatice. Daca ajungeti in zona, subiectul merita o atentie speciala.
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/50s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/4, 1/30s, ISO 400
Program Prim-paln, f/4, 1/60s, ISO 360
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/60s, ISO 200
Pe traseu, printre izvoare, aflat eu insumi sub efectul prelungit al mirosului de ou clocit, am mai incercat cateva efecte speciale.
Efect Color Selectiv, f/2, 1/100s, ISO 80
Efect Procesare incrucisata, f/2, 1/160s, ISO 80
Efect Sepia nostalgica, f/2, 1/200s, ISO 80
Efect HDR (iluminare fundal-nivel 1) , F2.2, 1/50 s, ISO 800
Efect Soft , F3.2, 1/15 s, ISO 400
Putin mai departe, in spatele Hotelului Balvanyos, la 30 minute de mers pe poteca, se afla Pestera Sulfuroasa Turia, o fosta mina de sulf, din adancul careia iese la suprafata o cantitate foarte mare de gaz mofetic; cateva informatii gasite pe internet o arata ca fiind emanatia cu cel mai mare debit din Europa - peste 2000 m³/zi.
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/30s, ISO 400
La contactul cu aerul, gazul bogat in hidrogen sulfurat si dioxid de sulf precipita sulful pe suprafata peretilor grotei. Inaltimea pana la care peretii sunt acoperiti cu un strat consistent de sulf ne arata nivelul pana unde gazul care iese din pestera. Acesta are o concentratie foarte mare in sulf, cu efect letal. Am avut norocul ca in acel moment soarele sa lumineze direct inauntru si sa-mi creeze adancime in cadru. Ca sa evit sa-mi fotografiez umbra am folosit autodeclansatorul.
Prioritate de diafragma, f/2.8, 0.6s, ISO 800
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/20s, ISO 400
In apropiere, la cateva minute de mers, se afla Grota Timsos din care iese, de asemenea, o cantitate mare de gaz mofetic. Specific acestei grote este faptul ca pe peretii acesteia se precipita alanun, o combinatie intre sulf si aluminiu.

Datorita ecranului rabatabil nu am avut nicio problema in a utiliza un trepied mai mic de inaltime. La un DSLR fara ecran rabatabil, un astfel de trepied m-ar fi obligat sa stau cocosat pentru a privi prin vizor. Lumina alb-albastruie din interiorul grotei provine de la un blit SB-900 care a fost declansat wireless, prin functia commander a aparatului.
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/30s, ISO 200, Declansare blit SB900 wireless, prin programul comander propriu P7700
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/30s, ISO 200, Declansare blit SB900 wireless, prin programul comander propriu COOLPIX P7700
La intoarcere, lumina rosie a soarelui patrundea razant printre copaci; am incercat diferenta intre un mod manual, normal, si programele automate.
Prioritate de diafragma, f/2.8, 0,4s, ISO 800
Dupa cum se poate observa, programul automat pentru fotografia de apus creeaza o scena mai dramatica prin accentuarea nuantelor de rosu.
Program Apus, f/2, 1/30s, ISO 360
Pe intuneric, un mod foarte practic si eficient de folosire a aparatului este programul Peisaj de noapte. In modul de expunere manual, in intuneric, am observat ca focalizarea trebuie reglata manual; in modul Peisaj de noapte, trebuie specificat daca se fotografiaza din mana sau de pe trepied si focusul functioneaza fara probleme. Scena era mult mai intunecata decat se vede in fotografie.
Program Peisaj de noapte - pe trepied, f/3.2, 1.6s, ISO 80, - 1EV
Urmatorul obiectiv era Lacul Sfanta Ana. Nu pot spune ca m-am sculat dimineata pentru ca era de fapt noapte. Am plecat foarte devreme, si bine am facut, prima impresie din punctul de belvedere situat langa Piscul Pietros al Muntelui Ciomatu se vede mai jos. Inversiunea termica a lasat deasupra stratului de ceata cele mai inalte zone, Heghiesul Mare si Muntii Vrancei - fundalul indepartat.
Manual, f/4, 1/13 s, ISO 80
Modul automat Panorama asambleaza singur cadrele, asigurand in acelasi timp o expunere uniforma de-a lungul intregii fotografii.
Program Panorama, f/2, 1/400s, ISO 80, - 0.3EV
Bariera de acces in rezervatie era pusa, oficial vizitele incep la ora 9:00. Fiind puternic motivat de cele -6°C, am ajuns destul de repede la lac; desi m-am gandit continuu, prin padure, ca teoretic ar da bine in poza un urs, am stat cu nodul in gat degeaba. Lacul era superb, a fost mai frumos pentru fotografie decat in zilele de vara: lumina difuza, bruma, reflexii, culori pale si multa liniste; fara contraste stridente, fara umbre negre si pete arse, cu multe linii si suprafete texturate pentru compozitie; poate fi abordat atat de divers, de la scene largi de peisaj pana la cadre abstracte, jocuri de culoare, close-up si macro. Obiectivul zoom de la 28 la 200mm a fost perfect, am incercat mai multe programe precum si ISO intre 80 si 3200. Un mare avantaj il reprezinta faptul ca soarele ajunge tarziu in acest crater adanc si atunci cand o face diversifica situatia de iluminare si culoarea. Cu ajutorul balansului de alb, in imaginile mai albastre am intentionat sa transmit o senzatie de racela hibernala; frigul este asociat in mod normal culorilor mai albastre, din umbra, cauzate de lipsa razelor de soare directe.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/15s, ISO 500, - 0.7EV
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/15 s, ISO 400, - 0.3EV
Prioritate de diafragma, f/4, 1/25 s, ISO 400, - 0.7EV
Prioritate de diafragma, f/4, 1/40 s, ISO 400, - 0.7EV
Prioritate de diafragma, f/4, 1/60 s, ISO 200, - 0.3EV
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/40s, ISO 400
Program iluminare fundal, f/2.8, 1/125s, ISO 80, - 1EV
Program Alb negru, f/2, 1/200s, ISO 80, -0.7EV
Program Alb negru, f/2.8, 1/50s, ISO 90, -0.7EV
Prioritate de diafragma, f/4, 1/60s, ISO 280
Prioritate de diafragma, f/4, 1/60s, ISO 400
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/25s, ISO 3200, -1EV
In imediata vecinatate a lacului Sfanta Ana se afla un alt crater in care lacul de odinioara s-a colmatat si a format o mlastina, un tinov. Mohos inseamna "loc cu muschi" si descrie de fapt solul buretos imbibat cu apa care are acum o grosime peste de 10 m. Deasupra, din loc in loc se mai gasesc ochiuri de apa inconjutare de iarba si desisul unei paduri tinere de pin. Locul e amenajat cu poteci din lemn si podete, mult prea „bine" pentru un fotograf, pentru ca administratorul mi-a atras atentia sa nu calc in afara spatiilor amenajate. De data asta calitatea luminii nu a mai fost asa de prietenoasa, ba dimpotriva; am incadrat pe cat posibil suprafete a caror expunere sa nu fie foarte diferita.
Program Peisaj, f/2, 1/60s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/3.2, 1/60s, ISO 100
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/50s, ISO 180
Plecat spre Tusnad, la iesirea din rezervatie, umbrele lungi ale padurii de fag si o turma de oi m-au facut sa mai opresc o data. Dat fiind ca foloseam o focala lunga a obiectivului si fotografiam din mana, am apelat la programul Peisaj de noapte-din mana. L-am folosit de cateva ori si rezultatul a fost foarte bun, mai ales ca am observat ca mentine si un ISO mic.
Program peisaj de noapte-din mana, f/4, 1/160s, ISO 80
Program peisaj de noapte-din mana, f/2.8, 1/160s, ISO 80
Dupa cei aproape 20km parcursi intre Sfanta Ana si Bixad, intr-o zdranganeala continua, cand am intrat pe drumul national 12, recent renovat, am avut impresia ca sunt la volanul unui S Class; curand m-am obisnuit cu binele si m-am trezit la realitate. In Baile Tusnad, statiune balneara cunoscuta inca din secolul XIX, am cautat in primul rand izvoarele. In prezent, aici exista peste 40 izvoare naturale din care sunt 2 sunt utilizate pentru cura interna si 4 numai pentru cura externa. Chiar daca cele doua sunt amenajate, am avut impresia ca am baut dintr-unul care servea pentru uz extern, judecand dupa gust.

Cele doua cladiri care le adapostesc se afla in spatele hotelului Tusnad. Apa nu este insa recomandata pentru baut si se consuma dupa prescriptia medicului. Am vazut totusi o persoana care a umplut mai multe sticle in acelasi timp… ori era foarte bolnav, ori nu stia sa citeasca; in cantitati mari devenea evident daunatoare sanatatii.
Prioritate de diafragma, f/3.2, 1/8 s, ISO 200
Tusnad este punctul de plecare al multor poteci de munte. Cea mai scurta tura poate fi pana la punctul de belvedere situat deasupra Pietrei Soimului, o stanca inalta de cateva zeci de metri, de pe care se vede tot orasul. Chiar daca localnicii va vor spune si voua ca se ajunge in 20 minute, sa fiti pregatiti sa urcati pieptis circa 30-40 minute. Sus, efortul e rasplatit cu o vedere larga asupra statiunii si vaii Oltului.

Lacul Ciucas se afla situat in centrul statiunii si a fost creat artificial prin inundarea cu apa din Olt a unei mlastini mai vechi. Momentul amiezii nu era cel mai bun pentru fotografie, contrastele puternice de lumina si ceata au invins evident filtrul meu de polarizare. La o ora mai buna, punctul e perfect pentru o panorama asupra vaii Oltului.
Prioritate de diafragma, f/3.2, 1/40 s, ISO 200
Biserica ortodoxa din Baile Tusnad este neasteptat de frumoasa, are proportii placute si este pictata pe exterior; pridvorul cu coloane din piatra si motive florale imi aminteste de stilul traditional, brancovenesc. Nu am avut voie sa fotografiez inauntru dar nu a fost nicio problema sa mi se descuie clopotnita ca sa fotografiez biserica dintr-un unghi mai bun. Merita vizitata.
Prioritate de diafragma, f/2, 1/800s, ISO 80
Harghita mai e cunoscuta si prin produsele din ceramica, mai ales cele facute la Corund. Acolo apropape toata lumea se ocupa vanzarea de suveniruri, exista posibilitatea de a cumpara en-gros si in general ai impresia ca te afli intr-un bazar. Din aceasta cauza am ales sa vizitez un loc autentic, un sat normal, fara multe firme si panouri publicitare. Fiind plasat in drumul meu spre Piatra Singuratica din Hasmasul Mare, Satul Danesti a fost chiar ce cautam; in localitate mai sunt 2-3 locuri unde se lucreaza cu lut, iar eu cred ca am avut norocul sa-l vizitez pe cel mai interesant. De ce? Pentru ca totul se petrece intr-o casa din sat, asa cum probabil se facea mai demult peste tot, fara aglomeratie, zgomot si graba. Both Imre, olarul, m-a invitat in casa, m-a lasat sa-l filmez si fotografiez si, la plecare, pentru ca veneam de asa de departe si aveam un copil, mi-a daruit si doua suveniruri pentru el. M-a impresionat nu numai omenia lui dar si pasiunea pentru ceea ce facea; mi-a povestit ca s-a lasat un timp de ceramica pentru agricultura dar n-a putut rabda mult sa stea deoparte pentru ca "asta e inima mea".
Program de noapte–din mana, f/2, 1/125s, ISO 180
Mai mult, chiar daca nu-si propusese, a facut un vas in fata mea, ca sa-l pot fotografia in timp ce lucreaza.

Urmatorul obiectiv – Piatra Singuratica din Muntii Hasmas. Dupa cum descrie si numele, acest grup de stanci domina zona inconjuratoare, avand o silueta vizibila inca din drumul national. Pentru cel mai scurt si rapid acces, trebuie mers pana in orasul Balan. De acolo, in aproximativ 2 ore de urcus, se poate ajunge la Cabana Piatra Singuratica.

Pana la intrarea in traseu se merge printr-un catun cu podete si porti de lemn. Atmosfera e a unui sat de munte asa cum probabil a fost si orasul Balan inainte de deschiderea minei. Daca sunteti in aceeasi situatie, nu lasati masina in parcarea din spatele bisericii, mai puteti merge cu ea inca 1-1.5 km pe acest drum, pana la inceputul traseului; pentru cei cu "obiectivele" grele, conteaza.

Aici, diferenta de iluminare intre cer si partea de jos a fost destul de mare; formatul NEf/a fost esential in recuperarea culorii cerului.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/40 s, ISO 200
Desi eram cu rucsacul in spate si respiram destul de adanc si des datorita efortului, programul Peisaj de noapte din mana a dat un rezultat foarte bun pe timp de seara; imaginile, desi abordate cu o distanta focala lunga, au iesit clare. Din pacate, programele automate nu dau posibilitatea salvarii imaginilor in format NEF; cerul a ramas supraexpus.
Program fotografie de noapte – din mana, f/2.5, 1/200 s, ISO 560
Problema latitudinii de expunere se poate rezolva insa prin incadrari mai stranse prin care se evita zonele foarte luminoase.
Program fotografie de noapte – din mana, f/4, 1/125 s, ISO 800
Raul din sat, padurea si tot traseul pana la cabana erau foarte curate, fara hartii pungi si peturi. Dupa cum se vede, tomberonul e asezat astfel incat sa fie util, inainte sau la iesirea din traseul montan.
Prioritate de diafragma, f/2, 1/125 s, ISO 450
Cabana Piatra Singuratica se afla intr-o stare excelenta, e renovata complet, are saltele si paturi curate, sobe noi, curent electric si chiar apa curenta pe timp de vara. In loc de o cana cu ceai am fost servit cu un ceainic intreg, pentru care cabanierul a acceptat cu greu sa-l platesc. Albastrul cerului este intensificat de filtrul de polarizare.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/60 s, ISO 80, - 0.7EV
Prioritate de diafragma, f/2, 1/125 s, ISO 180, - 0.3EV
Vedere catre sud-est de pe promotoriul de langa cabana. Valorile mai ciudate ale ISO, ca 90, 160, 180 s.a. sunt oferite de aparat din plaja pe care i-am fixat-o manual. In general aparatul a fost setat sa-si aleaga valori ISO intre 80 si 400.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/30 s, ISO 160, -0.7EV
Pietrele Singuratice, vazute de langa cabana. Aparent abordabile numai prin escalada, se poate totusi ajunge in varf pe un traseu relativ usor, cu prize mari si cabluri.

Vedere de pe varful Pitrelor Singuratice, catre nord-est. In primul plan e o parte din stancaria Pietrelor Singuratice, iar in fundalul cetos se afla Muntii Ceahlau.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/8 s, ISO 200
Vedere catre sud-vest. In mijloc se afla lacul de acumulare Mesteacanu, urmeaza Depresiunea Ciuc si in fundal Muntii Harghitei.
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/ 50s, ISO 160, - 0.7EV
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/ 13 s, ISO 200, - 0.7EV Cabana vazuta de pe varful Pietrelor Singuratice.
Dupa ce am coborat de la cabana, toate cele 3 baterii erau consummate, cel mai mult din cauza frigului. Cum mai aveam aveam multe de facut in acea zi, am oprit la un magazin si am pus doua din cele trei baterii la incarcat. In acest timp am facut un tur de oras cu singura baterie care mai deschidea, cu emotii, aparatul. Prima impresie e ca orasul Balan a beneficiat de indicatiile pretioase ale unor arhitecti si urbanisti eminenti: blocurile se amesteca printre garduri de gradini si case; problema unei distante minime de confort vizual este, uneori, aceeasi ca in cartierul Militari din Bucuresti, la maxim 20 metri in fata balconului au aici insa, in loc de vecini, un versant abrupt. De fapt aceste blocuri nici nu ar fi trebuit sa fie construite intr-un peisaj asa de frumos, sau cel putin nu asa si nu de acest tip.

Strazile orasului sunt pustii, cand si cand cate o persoana apare si dispare. In stanga este spitalul orasenesc care a fost renovat complet si apoi inchis. Serviciul medical este asigurat acum de o ambulanta care duce urgentele la 37 km distanta, la Miercurea Ciuc.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/1000 s, ISO 80

O casa batraneasca din lemn, inconjurata de curte si de toate acareturile de la tara se invecineaza, la cativa metri, cu un bloc de cinci etaje. Se pare ca vecinatatea nu este deloc noua, judecand dupa modul in care arata atat casa cat si blocul.
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/100 s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/2.8, 1/500 s, ISO 80
Blocuri goale, parasite de fostii muncitori de la mina. Multe apartamente au atarnate in geamuri anunturi de vanzare; pretul unui apartament in oras este de 10-15 mii euro.

Atractia inrezistibila a gadgeturilor mananca timpul copiilor si tinerilor; se pare ca fenomenul are un raport invers proportional cu calitatea educatiei. In spate se vede un apartament parasit.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/200 s, ISO 80
Langa oras, pe pantele muntelui, oamenii si-au costruit cotete in care cresc pasari si porci. Intre ele sunt scari, podete si potetci intortocheate pe care te ratacesti cu usurinta.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/125 s, ISO 80
Speranta moare ultima, intr-un bloc aproape parasit, la parter isi aveau sediul trei companii vanzatoare de vise: un salon de infrumusetare, un partid politic si un centru de consultanta in afaceri.
Prioritate de diafragma, f/3.2, 1/640 s, ISO 80, - 0.7EV
Prioritate de diafragma, f/4, 1/125 s, ISO 80
La ultimul etaj o fetita mica se joaca la fereastra. Din fericire este impreuna cu tatal ei care o supravegheaza. Spun din fericire pentru ca multi copii din Balan nu mai stau alaturi de parintii lor, acestia au plecat la munca in Sp ania, Italia, Angila etc.

In Balan, cel mai sus stau mortii; cimitirul e lasat pe un teren foarte abrupt, deasupra orasului. De aici ai o vedere de ansamblu si totul pare in regula, micile detalii nu mai sunt asa de importante.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/500 s, ISO 80, - 0.3EV
La numarul 1 e acum o casa mare si noua. O familie de pensionari din Bacau s-a mutat aici pentru ca e frumos, aer curat iar vara nu e prea cald. Ei spera ca orasul sa-si revina prin potentialul turistic. Speram si noi.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/125 s, ISO 80, - 0.3EV
Cu bateriile incarcate, la propriu, ca un turist adevarat, am plecat in mijlocul zilei catre cel mai cunoscut obiectiv turistic din Harghita, Lacul Rosu. Cunoscut mai ales datorita trunchiurilor de arbori conservati in apa, lacul are numele datorat unor straturi de pamant cu oxizi si hidroxizi de fier, care sunt carate de paraie, la ploi abundente, si inrosesc apa. S-a format relativ recent, in 1837, datorita unei mari alunecari de teren care a blocat toata valea; paraurile care ajungeau aici au inundat padurea si au format lacul. O legenda spune ca in vale, in timpul producerii dezastrului, se aflau ciobani cu oi; toti au fost astupati de pamant iar arborii ramasi in apa tin loc de crucii in acest cimitir imaginar.

Datorita contrastelor mari de lumina m-am pozitionat pe malul umbrit si am facut incadrari mai stranse, excluzand astfel suprafetele excesiv de luminoase.

Luciul de apa al Lacului Rosu oglindeste in fundal varful Suhardul Mic. Culoarea albastra este putin intensificata de efectul filtrului de polarizare.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/500 s, ISO 80, - 0.3EV
Culorile lacului, pojghita de gheata si arborii scufundati mi-au oferit scene mult mai generoase decat speram pentru o dupa-amiaza cu soare stralucitor. Desi ziua, cadrele intunecate au impus folosirea trepiedului.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/160 s, ISO 80, - 0.3EV
Prioritate de diafragma, f/2.4, 1/80 s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/4, 1/40 s, ISO 200, - 0.3EV
Prioritate de diafragma, f/4, 1/25 s, ISO 200, - 0.3EV
Aportul de apa din paraiele colectoare deversat din lac iese pe la coada lacului si formeaza raul Bicaz. De aici, raul si-a taiat un curs sinuos printre calcarele dure ale Hasmasului, formand cele mai spectaculoase chei din Romania. Cu o lungime de peste 5 km si o inaltime a peretilor care atinge 200-300 m, Cheile Bicazului este un paradis pentru cataratori. Aici sunt localizate cele mai dificile trasee de escalada din Romania; cateva nume de trasee sunt mai mult decat graitoare pentru a caracteriza frumusetea si eleganta acestui sport: Raza Soarelui, Fisura Artei, Lacrima de Piatra, Gradina Zanelor, Recviem s.a.

Cheile Bicazului ofera posibilitati si pentru drumetie, se poate merge catre Suhardul Mic, Surducul si Piatra Altarului, catre Hasmas, se poate face traseul peretilor sau intra in Cheile Laposului, Cheile Cupasului, Cheile Sugaului si Cheile Bicajelului; pentru majoritatea exista marcaje si descrieri amanuntite atat in carti cat si pe internet. Aici merita stat cel putin cateva zile.

Intrarea in Cheile Bicazului, dinspre Lacul Rosu


Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/200 s, ISO 80, - 1EV
Initial drumul prin chei a fost unul strategic, militar, dar a devenit ulterior una din cele mai importante cai de trecere intre Transilvania si Moldova. Modernizarea lui a inceput in anul 1912; dupa cate am vazut, nu s-a terminat inca.

Ajuns aici cam tarziu, nu a fost rau deloc, peretii verticali erau acum argintii, slab luminati, dar uniform, adica mult mai bine decat ziua cand, datorita inclinarii, sunt mult mai intunecati fata de rest. Datorita planeitatii impuse de lumina am sugerat profunzimea cu liniile sinuoase ale soselei. Trepiedul a facut in aceste zile parte integranta din corpul aparatului.
Prioritate de diafragma, f/3.2, 3 s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/2.5, 2 s, ISO 80
De la Podul Ungurilor porneste unul din cele mai frumoase trasee de drumetie din zona, Cheile Bicajelului. Vara, cand nivelul apei e mai scazut, se poate urma chiar si cursul apei. Pentru a obtine un timp cat mai lung de expunere, am activat din meniu si filtrul de densitate neutra incorporat.
Prioritate de diafragma, f/5.6, 4 s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/4.5, 5 s, ISO 80
La iesire din cheile inguste si pietroase se deschide valea larga a Bicajelului, peisajul e cel putin la fel de frumos ca in zona Bucovinei sau a Maramuresului.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/60 s, ISO 110, - 0.3EV
Pasajul cel mai ingust din Cheile Bicazului se numeste Gatul Iadului. Aici inaltimea peretilor atinge 300 m.
Prioritate de diafragma, f/5, 10 s, ISO 80
Piatra Altarului se pare ca are numele imprumutat de la o stanca din apropiere, unde pe vremea Dacilor se practicau ritualuri religioase. Desi are o inaltime de doar 1156 m, acesta pare impresionanta datorita diferentei de inaltime, care atinge 350m fata de zonele inconjuratoare. A fost prima data catarata in 1934.
Prioritate de diafragma, f/2, 1/2 s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/3.2, 1/15 s, ISO 200
Inainte de inceperea coboratului spre Gheorghieni, seara, deja se formasera norii de inversiune deasupra Depresiunii Giurgeului. In fundal se vad Muntii Gurghiului. Un balans de alb putin "gresit" poate uneori amplifica culorile in sensul in care dorim.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/60 s, ISO 80, - 0.7EV
Langa Gheorghieni, la 6 km spre nord, se afla localitatea Lazarea. Aici se afla un vechi castel renascentist ale carui lucrari de constructie s-au definitivat in 1623. Fondatorul, Lazar Istvan, a fost jude al scaunelor Ciuc, Gheorghieni si Casin. Trecut printr-un amplu proces de restaurare inceput in 1980, incinta adaposteste acum un centru de creatie artistica in care se organizeaza tabere de creatie si programe pentru tineret.
Cornisa crenelata a zidurilor, semn al influentei Renasterii, a fost refacuta in urma lucrarilor de restaurare. Zidurile de culoare mai deschisa au reflectat ultima lumina dintr-un apus tarziu.
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2, 1/8 s, ISO 450
Program fotografie de noapte – din mana, f/2, 1/30 s, ISO 250 Ultima constructie din curtea castelului a fost ridicata in 1742 si se numeste "Casa Doamnei"
Prioritate de diafragma, f/3.2, 1 s, ISO 80, - 0.7EV Intrarea in castel si cele doua turnuri de pe latura sudica a fortificatiei.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 10 s, ISO 80 Zidul din latura vestica si cladirea Palatului Mare, corpul principal in care se afla Sala Cavalerilor.
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2, 2 s, ISO 80
Dupa ce am facut poze in jurul curtii castelului, noaptea, pe o strada din apropiere, cateva lacuri rotunde reflectau albastrul cerului inviorand spatiul altfel prea intunecat de jos. In fundal se vede turnul alb al bisericii catolice.

Urmatorul stop, Borsec. Cand spunem Borsec spunem apa minerala. Cunoasterea si folosirea izvoarelor de apa dateaza din vremea romanilor. Activitatea de imbuteliere industriala a apei minerale a inceput insa anul 1806, pana in prezent fiind imbuteliate peste 34 de miliarde de litri de apa. In 2004, in Statele Unite, in cadrul unuia din cele mai renumite concursuri internationale, apa de la Borsec a primit titlul de „Cea mai buna apa minerala din lume".

Statiune balneo-climaterica datorita calitatilor terapeutice ale apelor minerale, Borsecul are o oferta de petrecere a timpului liber neasteptat de interesanta. Ca de obicei, am ales traseele din natura si, dupa cum o sa vedeti, am avut surpize foarte placute.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1/250 s, ISO 80
Imediat langa statiune se afla Poaiana Zanelor, un loc larg unde vara se strange lumea la iarba verde; aici ramane masina si se poate pleaca pe o multime de poteci amenajate catre mai multe obiective turistice.
Prioritate de diafragma, f/4.5, 0.8 s, ISO 200
Chiar in partea de jos a poienii se afla Baia Populara, folosita pentru efectul terapeutic asupra circulatiei la picioare; continutul carbo-gazos dilata vasele de sange si stimuleaza circulatia sangvina.
Prioritate de diafragma, f/4.4, 1/2 s, ISO 200
Langa Baia Populara se afla un vestiar mic, destinat persoanelor care vin la tratament. Totul e ingrijit si in acord cu zona. Nu s-au folosit ciment, asfalt, tabla sau spray-uri cu vopsea.
Prioritate de diafragma, f/3.2, 1/4 s, ISO 200
Foisorul adaposteste un izvor din care se poate lua apa pentru tratament.

Poiana Zanelor esta acum rezervatie geologica. Aici se afla doua foste cariere de travertin folosite astazi ca obiective turistice. Plimbarea prin cariera e mai mult decat interesanta, sectiunile in roca, formele geometrice si peisajul ciudat fiind foarte fotogenice.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/5 s, ISO 200, - 0.3EV
Prioritate de diafragma, f/4.5, 1/5 s, ISO 200
Din Poiana Zanelor, pe un drum frumos amenajat si curat, se ajunge la o mofeta. Chiar daca zona se afla la marginea orasului, iar aceste drumuri merg destul de mult prin padure, totul arata ca un parc bine ingrijit; bancile, podetele, cosurile de gunoi si griblura de pe drum sunt intretinute excelent.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/3 s, ISO 200, - 0.3EV
Mofeta, aflata acum sub protectia unei mici constructii, poate fi folosita la recomandarea si sub observarea medicului balneolog, pentru tratarea afectiunilor cardiace, reumatice si impotenta sexuala. Excesul poate dauna, iar pentru efecte concrete trebuie rabdare.
Prioritate de diafragma, f/4, 1 s, ISO 200
Un punct de belvedere, situat in apropierea mofetei, ofera o frumoasa vedere asupra Vaii Vinului.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/15 s, ISO 200
In poiana, ca si in intreaga zona, totul e amenajat si gandit sa te predispuna la contactul cu natura. Un lucru care-mi sare in ochi tot timpul este curatenia si modul in care au fost integrate aceste amenajari in natura.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/8 s, ISO 200
Prioritate de diafragma, f/4, 1/20 s, ISO 200 Vedere de la marginea carierei catre o zona nou construita a Borsecului.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/8 s, ISO 200
In malul dealului Scaunul Rotund, format din depozitele de travertin si calcar sunt multi pereti care se preteaza pentru bouldering. Traseul marcat de cruce rosie duce la Pestera de Gheata.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/4 s, ISO 200 Intrarea in Pestera de Gheata; numele provine de la stalactitele si stalagmitele de gheata care se formeaza in anotimpul rece.
Prorgam fotografie de noapte-pe trepied, f/2, 0.4 s, ISO 800 Langa intrarea in Grota Ursului, dimineata, la -5 grade, fara manusi, butoanele aparatului devenisera prea mici pentru degetele mele; ca sa fiu rapid, la cadrul de detaliu, am apelat la programul Prim- plan.
Prioritate de diafragma, f/4, ½ s, ISO 200 , - 0.3EV
Program prim plan, f/4, 1/25 s, ISO 400, - 0.3EV
Grota Ursului este un coridor ingust, cu pereti de 20-30m inaltime, care se apropie intre ei la o distanta mai mica decat deschiderea mainilor. Datorita spatiului ingust, senzatia de inaltime este mult amplificata si locul este mai tot timpul umbrit si umed.
Prioritate de diafragma, f/2, 0.6 s, ISO 80
Prioritate de diafragma, f/4, 1 s, ISO 200
La capatul potecii, lunga de cca 50-60 metri, se afla o grota mica si intunecoasa care, probabil, pe vremea cand aici era salbaticie, a fost folosita de ursi ca barlog. Locul este foarte intunecos, de multe ori fiind obligat sa apelez la reglarea focusului manual.
Prioritate de diafragma, f/4, 1 s, ISO 200
In apropiere de Toplita, nu puteam sa ratez o foarte veche biserica de lemn. Aflata in spatele satului Moglaiesti, undeva pe un deal, acest monument este ingrijit cu o grija deosebita de Manastirea Doamnei, de care apartine. Biserica a fost ctitorita in 1658 de doamna Safta, sotia lui Gheorghe Stefan, domnitorul Moldovei si se afla intr-o stare de conservare foarte buna.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/30 s, ISO 200
Ajuns in timpul amiezii, directia soarelui nu prea a avantajat culoarea inchisa a bisericutei. O directie razanta a unei lumini mai galbene putea sugera mai bine povestea acestui loc plin de istorie.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/50 s, ISO 90
Inauntru atmosfera e intima, spatiul mic si miros de lumanari. Sincer, m-am bucurat ca nu am un DSLR cu mine, o maicuta se ruga si atat marimea lui cat si zgomotul de la declansare ar fi stricat toata linistea. Lumina slaba de pe pereti intra in contrast puternic cu cea de la ferestre si becuri; cu toate astea, am fost impresionat de calitatatile senzorului, fotografia arata foarte bine. Pictura bisericii a fost realizata pe panza in anul 1981.
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2, 1/4s, ISO 80, -1EV
Pot spune ca lemnul e numitorul comun, toate detaliile sunt placute la vedere si atent mestesugite; chiar daca unele parti au fost refacute, aspectul original, arhaic, a fost pastrat.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/3 s, ISO 200, - 1EV
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/15 s, ISO 200, - 0.7EV
Un alt obiectiv notoriu al Harhitei este salina de la Praid. In urma cu cca. 20-22 milioane de ani, in acesta zona se afla o mare izolata; prin evaporare, apele au depus stratele de evapotite: sare, gips, dolomit, precum si alte sedimente. Ulterior, sub presiunea unor strate mai noi, cu greutati si grosimi uriase, sarea aflata sub presiune a inceput sa se comporte ca o gheata si a migrat catre marginea bazinului transilvan; pe alocuri, ca si in cazul sarii de la Praid, aceasta a urcat catre suprafata, folosind diferite locuri cu rezistenta mai mica, de obicei falii locale.

Depozitul de sare de la Praid este cel mai mare din tara, cu o cantitate de peste 2 miliarde de tone de sare, atingand o adancime de 3 km si o concentratie de 94 – 98 % de NaCl. Extractia se face de pe vremea romanilor, dar exploatarea moderna incepe din anul 1787. Azi, salina are o functie preponderent turistica, dar este folosita si pentru speleoterapie.

Intrarea in salina se face printr-un tunel cu lungimea de 1.3 km, cu autobuzul, iar apoi printr-un culoar care face delimitarea intre cele doua medii climatice.
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2.8, 2s, ISO 80
Desi multa lume vine aici pentru terapie, mediul este puternic influentat de activitatea comerciala, mai ales de cea turistica; in unele zile de vara salina inregistraza peste 4 mii de vizitatori pe zi. Unii vin sa-si trateze diferite afectiuni respiratorii; pentru asta insa, spatiul de tratament ar trebui sa fie delimitat de spatiile de vizitate, sa nu aiba noxe, gaze sau praf, iar o data la 7 ani salina ar trebui sa fie complet curatata. Ca si in cazul curelor cu ape termale, terapia trebuie recomandata de un medic, altfel, exista riscul real de a agrava acele probleme de sanatate. Radio-santul se pare insa ca are emisiuni mult mai convingatoare decat cercetarile stiintifice.

Spatiul mare are pereti intunecosi, iar lumina nu este pozitionata de multe ori pentru a face fotografii, ci pentru a asigura vizibilitatea in ansamblu. Evitand becurile puternice din apropiere, am incercat sa incadrez cat mai larg si relevant pentru dimensiunile impresionante ale volumelor.
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2, 2s, ISO 80
De curand, in salina s-au instalat echipamentele unui club de aventura; turistii, asistati de personalul special pregatit, se pot catara pe peretii de sare, face rapel, tiroliana s.a. Personal, mi-a placut ideea de a fi antrenat intr-o activitate care sa te tina un timp conectat, in locul plimbarilor plictisitoare prin camerele salinei.
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2.8, 2s, ISO 80
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2.8, 2s, ISO 80
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2.5, 1.6s, ISO 80, - 0.7EV

Intr-unul din spatiile largi s-a amenajat un altar si o mica suprafata cu banci de lemn, prin care se mimeaza prezenta unei biserici. In replica, turistii care trec pe aici isi amintesc, probabil efemer, de toate lucrurile nesarate pe care le-au facut.
Prioritate de diafragma, f/2.2, 1s, ISO 200
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1s, ISO 200
La iesirea din salina am avut un deja vu: un stalp cu sase semne, cosuri de gunoi rupte, cerul plin de fire si un maidanez; m-am simtit acasa. Se pare ca multimea de turisti, si mai ales categoria din care fac parte, are o putere de modelare egala cu cea a fenomenelor naturale.

Desi aparatul dispune de un program – Iluminare Fundal, special pentru astfel de situatii, in care lumina puternica vine din fata, am folosit din reflex prioritatea de diafragma.
Prioritate de diafragma, f/2, 1/320s, ISO 80
Pentru a ajunge la muntele de sare, trebuie ocolit satul, se merge cu masina pana la podul de peste Paraul Corund, apoi prin albia acestuia; paraului Corund a taiat de fapt muntele de sare in doua si se afla acum chiar deasupra depozitului de sare. S-a estimat ca anual, apa lui cara o cantitate de peste 20.000 tone de sare, pe care o duce in Tarnava Mica si de acolo mai departe...

Sarea care iese la suprafata este modelata in forme specifice: creste taioase, lapiezuri, doline, grote, forme de conopida s.a. toate rezultate din eroziunea si cristalizarea sarii; din pacate, formatiunile sunt temporare, fiind schimbate continuu de apa raului si a precipitatiilor. Am aflat ca in zona e si un loc unde se pot face bai de namol; nepregatit, mi-am tratat cu generozitate numai bocancii.

Datorita sarii si eroziunii continue, spatiul este in general sarac in vegetatie, peisajul fiind interesant atat prin culori cat si prin morfologia reliefului.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/20s, ISO 200, - 0.7EV
Pe alocuri, valea Corundului arata ca un canion, versantii de sare sunt abrupti si foarte inalti; conform studiilor, anual, muntele de sare se ridica cu cca 3 cm. Aceasta ridicare este anulata, bineinteles, de eroziune.

Pentru a putea inregistra aceste fotografii m-am plasat pe versantul opus, cam la aceiasi inaltime cu suprafata pe care o fotografiam. Abordata cu incadrari largi zona pare dezordonata, datorita in special alunecarilor si rapelor care nu se supun nici macar directiei de curgere.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/30s, ISO 200
Prioritate de diafragma, f/4, 1/60s, ISO 90
Lumina razanta la suprafata versantilor a fost perfecta pentru a pune in evidenta textura fagaselor de eroziune. Copacii razleti si turistul cocotat pe versant m-au ajutat la sugerarea dimesiunilor spatiului.
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/60s, ISO 160
Accesul la un zoom asa de generos cu o diafragma mare parca te provoaca sa te joci cu efectele pe care le poate crea. Lungimea focalei se preteaza perfect pentru decupaje abstracte, iar diafragma mare de la capatul zoom-ului poate scoate fundalul sau prim-planul din focus foarte usor.
Prioritate de diafragma, f/4, 1/5 s, ISO 200
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1/40s, ISO 400
Aflat in trecere prin orasul Odorheiul Secuiesc, am mai facut cateva cadre de noapte, de data asta in oras. Contrastele intre lumina artificiala si restul suprafetelor inchise erau destul de mari si de aceea a trebuit sa sacrific culoarea cerului. La scena facuta in afara orasului lucrurile au stat mult mai bine la capitolul contrast.
Program fotografie de noapte – pe trepied, f/2.2, 2 s, ISO 80, + 1EV
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/2, 1/3s, ISO 80, + 0.7EV
Prioritate de diafragma, f/3.5, 1 s, ISO 200, + 1EV
Program fotografie de noapte-pe trepied, f/4, 0.4 s, ISO 80, - 1EV
In concluzie, recunosc ca acest aparat m-a surprins placut in toate situatiile, a dovedit ca poate sa faca fata si situatiilor care depasesc cadrul general al unui turist: este rapid, FOARTE practic si sofisticat. L-am folosit atat in lumina de soare dar mai ales in conditii de lumina scazuta; valoarile mari ale ISO au dat rezultate mai mult decat multumitoare, iar diafragmele mari si posibilitatea de a avea timpi lungi de expunere mi-au dat posibilitatea sa fac aproape orice am dorit. Avand in reflex modurile manuale, chiar daca mi-am propus mai mult, nu am folosit programele automate decat experimental, potentialul lor este insa mult mai mare si extrem de variat.

Un alt mare avantaj e ca il poti folosi fara probleme in situatii in care cu un DSLR trebuie sa dai explicatii. Nikon COOLPIX P7700 intra in buzunarul de la blugi si se poate regla imediat pentru o scena din scara blocului, de pe stada sau din magazine; dimensiunea lui nu ingrijoreaza bodyguarzii, iar pe strada nu te baga nimeni in seama cu un astfel de aparat. E perfect pentru un fotograf meticulous, obisnuit cu setarile manual, dar satisface pe deplin si pe cei care se multumesc cu modurile automate.

Obisnuit sa car un aparat si obiective care insumeaza mai multe kilograme, P7700 mi-a schimbat standardul de confort; impreuna cu geanta, trei baterii, un trepied si doua filtre, cantareste 1 kg si poate face aproape orice.

Despre zona, am ramas cu o impresie buna si cred ca merita descoperita prin cautare, Harghita inseamna mai mult decat soseaua principala, chioscurile cu kurtos colac si tarabele cu suveniruri, are un specific care-mi place.

Multumesc echipei Nikon din Romania pentru aceasta experienta si sper sa fi convins pe cei pasionati de fotografie ca este o zona unde pot sa-si foloseasca din plin aparatele, fara a fi constransi de puncte de (bel)vedere impuse.

Despre fotograf


Petrisor Iordan
Petrisor Iordan, cunoscut ca autor a numeroase articole despre fotografie, este initiatorul salonului de fotografie "Fotogeografica", a carui prima editie a avut loc in urma cu 16 ani, si al unuia dintre primele cursuri de fotografie din Bucuresti. Utilizator de aparatura Nikon de peste 10 ani, Petrisor Iordan este specializat in multiple stiluri fotografice si a participat la numeroase expozitii.


O galerie foto on-line poate fi accesata la www.petrisor.ro








© Nikonisti.ro 2008-2017. Toate drepturile apartin Nikon in colaborare cu Skin.

JavaScript este dezactivat.

Aceasta aplicatie necesita JavaScript pentru a functiona corespunzator. Browser-ul dumneavoastra nu suporta JavaScript sau scripturile sunt blocate.

Pentru a vedea daca browser-ul dumneavoastra suporta JavaScript, sau pentru a permite rularea scripturilor, cititi ghidul online al browser-ului dumneavoastra.

Actualizare browser

Folosesti un browser vechi ce te va impiedica sa vezi siteurile moderne,inclusiv noua noastra versiune.

Pentru a beneficia de toate facilitatile oferite te rugam instaleaza-ti un browser modern,ai mai jos alternative gratuite.

Instalarea va dura cateva secunde.