30 aprilie 2009

Imagine si print. Un interviu cu Marcel Eremia

Marcel Eremia este cunoscut multora dintre fotografi mai ales datorita calitatii imprimarilor pe care firma sa le realizeaza. Probabil ca nu tot atat de multi stiu ca Marcel Eremia este, de asemenea, un pasionat nikonist si un fotograf talentat. Am vrut sa aflam mai multe despre domnia sa, asa ca i-am propus sa ne acorde un interviu prin intermediul caruia sa ne impartaseasca din experienta si cunostintele sale legate de fotografie.

Nikon Romania: Sunteti pasionat de imagine, conduceti AME design, una dintre cele mai cunoscute firme de print digital din Romania si sunteti, de asemenea, fotograf. Ce a fost mai intai: pasiunea pentru capturarea fotografiilor sau cea pentru imprimarea lor?

Marcel Eremia: Sunt intr-o dilema similara cu situatia in care se cere un raspuns la intrebarea: cine a fost mai intai, oul sau gaina? Au fost strans legate dintotdeauna dar daca stau sa ma gandesc bine parca mai intai a fost pasiunea pentru imprimarea de calitate a fotografiilor. Care oricum depinde si de calitatea captarii lor si atunci apare si cealalta pasiune. Si uite asa o luam de la capat cu dilema asta.

Nikon Romania: Cum s-a nascut AME design?

Marcel Eremia: Pe site-ul firmei (www.amedesign.ro) apare textul "AME design s-a nascut dintr-o dorinta". Si asa si este. A fost dorinta mea sa fac ceea ce nu a facut nimeni in Romania. Sigur, fiecare are unicitatea lui in actiune. Eu mi-am dorit sa am cel mai performant sistem de printare de mari dimensiuni (latimea rolei de 127 cm iar lungimea poate fi si de ... 50 metri!) iar acesta este indiscutabil cel in tehnologie fotografica (expunere cu lumina, 3 laseri RGB si developare chimica RA4)

Nikon Romania: Sunteti unul dintre sponsorii care apar cel mai des pe afisele expozitiilor de fotografie din Romania. Ce anume va determina sa ajutati miscarea fotografica romaneasca?

Marcel Eremia: As dori sa apar pe mult mai multe afise de astfel de expozitii insa din pacate considerente de ordin economic inca ma impiedica sa fac acest lucru. Ca sponsor m-am orientat mai mult catre cei cu posibilitati materiale mai reduse si care datorita unui nume mai putin cunoscut pe piata fotografica aveau si posibilitati mai reduse de a accesa fondurile unui sponsor. Din punct de vedere economic este mai mult o chestiune de imagine pentru ca beneficiarii nostrii sunt preponderent cei din piata publicitara (peste 90%) si mult mai putin fotografii. si asta din cauza ca piata fotografica din Romania este slab dezvoltata si ma refer aici efectiv la cei care vand imagini. Sunt putini cei care au reusit in acest domeniu... Din acest motiv incerc sa ajut, iar motorul principal al acestor actiuni ramane pasiunea mea pentru fotografie si dorinta ca de aceasta pasiune sa beneficieze cat mai multi. Sigur, in limitele posibilitatilor.

Nikon Romania: Cand ati descoperit pentru prima oara aparatele foto Nikon?

Marcel Eremia: De ele auzisem si inainte de Revolutie (pare hazliu ce spun, ca "auzisem" insa nu uitati ca aveam sub 22 de ani, era o lipsa acuta de informare si oricum nu eram mai mult decat poate fi un posesor de Smena 8). Prima data cand am citit mai multe a fost intr-o revista tehnica) cred ca era un Tehnium si se povestea acolo despre un F4. Era si o fotografie cu acest aparat si impreuna cu descrierea specificatiilor, acesta m-a vrajit pur si simplu. Visam noaptea ca-l tin in mana si ca faceam poze cu el. Dupa anii 90 am avut ocazia sa cunosc un fotoreporter din Suedia care avea un F4 si l-am vizitat la hotel special ca sa pun si eu mana pe unul real. Prima senzatie dupa ce am luat aparatul in mana a fost una extrem de familiara. Parca-l aveam de ani de zile... Ulterior, in 1999 mi-am luat un F100 cu care am rezistat in era digitala pana in 2006 cand mi-am luat un D200.

Nikon Romania: Aveti un Nikon D3. De ce ati ales acest model de DSLR?

Marcel Eremia: Avand un sistem asa de performant de imprimare era normal sa am si cel mai performant aparat fotografic, nu? Glumesc, desigur, nu asta este motivul. Sau cel putin nu asta este explicatia pentru aceasta alegere. Motivul de baza este tot legat de calitate, poate uimitor pentru multi, calitate nu inseamna automat rezolutie mare. Performanta cautata de mine este sa am o imagine lipsita de zgomot si la un ISO mare si foarte mare, caracteristica specifica unui D3. De fapt este cel mai performant aparat din lume din acest punct de vedere. Rezolutia unui aparat fotografic, din pacate, In foarte multe cazuri este doar un element de marketing si care nu este folositor in majoritatea aplicatiilor. Se specifica de multe ori ca pentru un print A4 ai avea nevoie neaparat de 10 Mpixeli. Depinde insa foarte mult de tehnologia de printare. Eu am in birou imagini de 1m x 1,5m realizate din fisiere de 4-5 Mpixeli si arata extraordinar. Este adevarat ca in tehnologia fotografica pe care o folosim, nu este nevoie ca fisierul sa aiba o rezolutie mare deoarece este vorba de o tehnica de printare in ton continuu (nu are puncte de raster). Chiar si in alte tehnologii de printare necesarul declarat de rezolutii nu este real. Rezolutii foarte mari sunt utile pentru cei care vand imaginea agentiilor de publicitate si nu se stie ce format va avea in final imaginea si mai ales in ce scop va fi folosita (de exemplu pentru printuri outdoor de zeci-sute mp).

Nikon Romania: Ati participat de curand la expeditia Nikon Himalaya Trek organizata de fotograful Mihai Moiceanu in Nepal. Ce anume v-a convins sa participati la acest tur foto de trekking?

Marcel Eremia: Il cunosc pe Mihai Moiceanu de mult timp si-mi plac iesirile organizate de el. Sunt si utile si placute in acelasi timp. Trebuie sa recunosc ca m-a atras si ineditul locatiei.

Nikon Romania: Cum ati resimtit impactul civilizatiei nepaleze? Care au fost lucrurile care v-au impresionat pozitiv sau negativ cel mai mult?

Marcel Eremia: Cuvantul cel mai potrivit este: SOCANT! Este impresionant cat de diferita poate fi o alta cultura, un alt sistem de valori. Trebuie sa recunosc ca au fost mai multe lucruri care m-au impresionat negativ decat pozitiv dar am incercat sa fiu cat mai distant in a judeca aceste valori. Pe cat posibil. Pentru ca nu poti de cele mai multe ori sa ignori mizeria, saracia extrema, elemente de minima igiena in vanzarea unor alimente, etc. Pe de alta parte, m-a uimit bucuria si fericirea copiilor pentru cele cateva bomboane primite de la noi. Ar mai fi si toata nebunia, haosul traficului din orasele Nepalului combinata cu stress-ul circulatiei cu mijloace de transport rudimentare pe drumurile inguste de munte. Acum, dupa ce am ajuns cu bine acasa, parca nici nu ma mai deranjeaza traficul aglomerat din Bucuresti! Este chiar placut si sigur!

Nikon Romania: Care este fotografia pe care o considerati cea mai reusita din aceasta tura foto? Care este povestea ei?

Marcel Eremia: Parca as inlocui cuvantul "reusit" cu "reprezentativ" desi m-as bucura sa fie incadrata de privitori ca fiind "reusita" Este vorba de unul din zecile de copii intalniti pe traseul acestei ture care se juca in fata casei cu sora lui mai mare. Mai erau de fata si un alt copil mai mare (probabil fratele celorlalti doi) care isi facea temele intins pe jos in praful drumului, precum si doi barbati care impleteau cate un cos de nuiele. Copilul din fotografie arata extraordinar, cu parul zburlit, murdar, usor timid, dar parca purtatorul unei puritati interioare asa cum numai un copil stie sa o poarte. Mama lui, vazandu-l "mitraliat" de rafalele a 4-5 fotografi, si-a zis ca trebuie sa-si infrumuseteze odrasla si si-a chemat baiatul in casa, in studioul de "make-up". Dupa cateva minute, fotomodelul proaspat aranjat a aparut timid la usa, pregatit pentru o alta sedinta foto. Care din pacate pentru el nu a mai fost de amploarea primei deoarece subiectul nu mai prezenta interes. Parul razvratit se cumintise brusc sub forta unui pieptene manevrat cu multa maiestrie (precis si cu multa forta) de catre mama lui. Cu ajutorul unui lichid vascos (probabil ceva ulei) parul fusese intins fara mila, de o parte si de alta a unei carari mai mult sau mai putin drepte. Saracul baietel arata acum jalnic desi intentia mamei a fost sa-l faca frumos, potrivit pentru o sedinta foto de succes. Pieptanat sau nu, oricum era un baietel fericit!

Nikon Romania: Ce planuri de viitor are fotograful Marcel Eremia?

Marcel Eremia: Avem cateva surprize placute dar toate la timpul lor.

Nikon Romania: Va multumim si va uram mult succes!