Fotografia de podium - Sebastian Enache

In urma cu ceva vreme am fotografiat Festivalul de moda de la Iasi ocazie cu care am testat in sfarsit Nikon D3S. Desi lucrez cu D3X, aparat despre care cred ca ar fi facut fata acestei provocari, mi-am spus ca nu strica sa vad cat de tare m-ar ajuta o camera cu un ISO atat de ridicat. Despre performantele lui D3S n-am sa scriu, intrucat s-au scris atat de multe, o sa postez doar cateva imagini. In schimb, o sa scriu cateva cuvinte despre ce te asteapta atunci cand te hotarasti sa fotografiezi o prezentare de moda.

Lucrul poate cel mai important in cazul unei astfel de experiente este calitatea in care te afli in acel loc: o faci din placere sau cineva te plateste pentru acele fotografii. Este foarte important acest lucru pentru ca, daca o faci de placere, atunci un esec poate fi o experienta din care poti invata multe, pe cand daca esti platit (de designer spre exemplu), atunci un esec poate fi un dezastru atat pentru tine, cat si pentru el. El nu are ce arata a doua zi, iar pe tine nu te mai suna a doua oara.

Odata trecut acest moment (ce trebuie tratat cu foarta multa responsabilitate) si ajuns la locul faptei apar o multime de semne de intrebare, cum ar fi: unde sa ma asez, ce diaframa sa folosesc, ce timp de expunere, in ce moment al defilarii sa apas declansatorul. O alta intrebare importanta ar fi daca sa folosesc blitul sau nu. Sunt o multime de intrebari care creaza o usoara panica, dar care trebuiesc rezolvate foarte repede. In majoritatea cazurilor, prima defilare este de sacrificiu, este defilarea in care se stabilesc ultimele detalii tehnice. Dar, sa le luam pe rand.

Unde sa ma asez? De preferat cat mai pe centru si cu cat mai putine persoane in fata. Un cot sau un cap in cadru nu ar da bine deloc. Nu ar strica si un monopied in caz ca folosesti un obiectiv cu distanta focala mai lunga, iar timpul de expunere nu e foarte generos. N-ar fi rau daca obiectivul ar fi undeva la nivelul ochilor modelululi, dar acestea sunt situatii ideale de care nu prea ai parte.

Expunerea. Aceasta este unul din marile of-uri ale fotografilor de podium. In Romania inca nu am intalnit o lumina de podium care sa ne dea posibilitatea sa facem fotografii “ca afara”. In general, prioritate au camerele de filmat care se descurca in conditiile respective mult mai bine decat aparatele foto, acestea din urma luptandu-se cu zgomotul de imagine lasat de un ISO foarte ridicat. Lumina existenta la fata locului este in general proasta si trebuie gasite solutii pentru indreptarea problemelor care decurg de aici. Fotograful trebuie sa inventeze cadre interesante in conditiile in care subiectul e luminat frontal cu un spot care ajunge doar pana la genunchi. O sa spuneti “plan american”, dar designerul vrea sa se vada si pantofii… Si tot fotograful trebuie sa scoata un cadru luminos si clar in conditiile in care singura sursa de lumina vine din contre-jour. Pe camerele video pare genial, dar autofocusul aparatelor foto functioneaza altfel. Iar nebunia este maxima atunci cand pe podium avem fum. Sa vezi atunci autofocus. In astfel de momente nu trebuie sa uiti un lucru: cineva asteapta pozele de la tine. Imi aduc aminte de vremurile in care fotografiam podium pe diapozitiv cu un ISO de 400 si un timp de expunere de 1/100-1/200 (80-200 f2,8), iar pozele nu erau rele deloc. In ceea ce ma priveste folosesc doar modul Manual si nu am avut surprize niciodata. Acum, cu un D3S, stau linistit, dar nu e nici pe departe visul meu sa trag cu un ISO de 2000-3000 pentru a avea un timp de expunere suficient de scurt. Un timp de expunere de 1/300-400 ar fi suffcient pentru o focala de maximum 200, dar cu sacrificii in ceea ce priveste zgomotul de imagine. Si ar mai fi ceva, lumina nu e constanta pe tot podiumul, asa ca alegerea momentului cand vei apasa pe declansator e conditionat si de calitatea luminii.

Momentul declansarii. Aici decizia iti apartine, dar trebuie sa tii cont de lumina, de tinuta modelului si de cum paseste. In situatia in care lumina e constanta pe tot podiumul alegem momentul in functie de tinuta. Daca modelul are o rochie care “flutura” frumos cand paseste atunci obligatoriu cadrul trebuie surprins in mers. In ceea ce ma priveste, aproape toate fotografiile mele de podium sunt din mers. Dau mai mult volum tinutelor si creeaza un cadru mai dinamic.

Cu sau fara blit. Eu nu am folosit niciodata blitzul si nici nu mi-am propus sa-l folosesc pana nu gasesc un sistem care sa nu lase umbre si sa nu strice atmosfera. Si chiar daca pacalesti umbrele din spate, volumul tinutelor va avea de suferit.

Si totusi, de ce trebuie sa tinem cont?

1. O pozitie cat mai buna in capatul podiumului, chiar daca pentru asta trebuie sa ajungem cu cateva ore mai devreme;

2. Cateva probe de lumina pentru a stabili setarile pe care le vom folosi. Un 70-200mm f2,8 este un obiectiv extreme de util in astfel de situatii. Pentru cei cu buget un 300mm f 2,8 este genial, iar daca podiumul nu este foarte lung, iar tu esti destul de aproape, 85mm f1,8 face minuni;

3. Daca tot ajungi mai devreme da-ti cu parerea despre lumina. Poate, cine stie, te vor asculta;

4. Alege cu atentie locul unde declansezi, dar mai ales pozitia piciorului in aer. nu trage la intamplare, un genunchi indoit poate strica tot cadrul;

5. Nu incerca sa-i faci cu ochiul manechinului pentru a-i atrage atentia. Desi pare ca se uita la tine, nu te vede;

6. Fa-ti prieteni in jur. e posibil sa ratezi o tinuta si un numar de telefon al altui fotograf ti-ar prinde bine;

7. Oricare din fotografii de langa tine pot vinde pozele aceluiasi “client”, dar ale tale trebuie sa fie cele mai bune;

8. Nu da mai departe fotografiile neprelucrate sau fara sa le reincadrezi. Si asta face parte tot din meseria ta.

PS. Sunt multe de invatat si nu spun ca stiu foarte multe, dar sunt convins ca randurile acestea ii vor prinde bine oricarui fotograf care cel putin din curiozitate abordeaza un astfel de eveniment.

www.sebastianenache.com