
Pentru Sam Rusu, drumul către fotografia wildlife a început cu o fascinație profundă pentru natură. Ce îl atrage cel mai mult la acest gen fotografic este autenticitatea să nefiltrată – o artă a răbdării, în care fotografie cere respect, intuiție, o prezența deplină în moment și cunoașterea bună a echipamentului folosit.

1. Cum ți-ai început pasiunea pentru fotografia wildlife și ce te-a atras cel mai mult la acest gen fotografic?
SR: „Încă din copilărie, am fost fascinat de lumea din jurul meu – de păsările care apăreau dintr-o dată din liniștea pădurii, de urmele ascunse prin noroi, de zgomotele pe care majoritatea le ignoră. Mai târziu, când am pus prima dată mâna pe un aparat de fotografiat, am simțit că am găsit limbajul perfect pentru a împărtăși ce trăiam în acele momente. Ce m-a atras la fotografia wildlife e sinceritatea ei brutală. Nu poți controla nimic. E o artă a răbdării, a respectului și a conexiunii. Îți testează limitele, dar în același timp îți oferă o formă de libertate pe care rar o întâlnești în alte genuri fotografice.”

2. Ce înseamnă „autenticitate” în fotografia ta?
SR: „Pentru mine, autenticitatea este sufletul unei fotografii. În natură nu e nevoie să inventez povești – ele există deja, trebuie doar observate și înțelese. Încerc să fotografiez fără să intervin, fără să „aranjez” realitatea. Nu caut compoziția perfectă, ci expresia sinceră a momentului. O până răvășită de vânt, o privire atentă în zare, lumina care cade imperfect – acestea sunt detalii care dau viață unei fotografii. Autenticitatea înseamnă să respecți ceea ce ai în față și să-l prezinți lumii cu onestitate.”

3. Cât de important este echilibrul între echipament performant și creativitate?
SR: „Cred că echipamentul performant, ca Nikon Z9, este un partener de încredere, dar creativitatea este ceea ce da sens fiecărui cadru. Tehnologia te poate ajută să nu ratezi o oportunitate – să focalizezi corect, să expui bine, să ai detalii excelente chiar în condiții dificile. Dar viziunea, povestea – acelea vin din interior.”

4. Ce îmbunătățiri a adus Nikon Z9 proiectelor tale?
SR: „ Aparatul Foto Nikon Z9 mi-a oferit exact ce aveam nevoie că să mă pot concentra mai mult pe subiect și mai puțîn pe aparatul în sine. Faptul că fotografiez complet silențios e un avantaj uriaș când ești la câțiva metri de o pasăre sau un mamifer timid. Sistemul de focalizare este extrem de rapid și precis – chiar și în situații dificile, cu lumina slabă sau subiecte în mișcare neregulată. În plus, autonomia bateriei și construcția robustă îmi dau siguranță că pot lucra ore întregi în teren, fără compromisuri. A devenit mai mult decât o unealtă – e o extensie a felului în care privesc și reacționez in față naturii.”

5. Ai anumite accesorii pe care le consideri esențiale în munca de zi cu zi?
SR: „Pentru mine, libertatea de mișcare este esențială. Rareori folosesc un trepied – doar când lumina este extrem de slabă sau când vreau o compoziție foarte controlată. În rest, mă bazez pe mobilitate, intuiție și observație. Îmi place să mă deplasez liber, să mă adaptez rapid, să reacționez pe moment.”

6. Cum ajută sistemul de autofocus cu detecție a animalelor al aparatului Nikon Z9?
SR: „Este, fără îndoială, una dintre cele mai utile funcții pe care le-am avut vreodată într-un aparat foto. Faptul că aparatul poate identifica și urmări automat ochiul sau capul unui animal în mișcare face o diferența enormă. Mă pot concentra pe compoziție, pe moment, pe lumina – știind că focalizarea este acolo unde trebuie. În scene rapide, când totul se schimbă într-o fracțiune de secundă, această tehnologie face diferența dintre o imagine reușită și una ratată. E că și cum ai avea un asistent invizibil care îți cunoaște intențiile.”

7. Ce trucuri folosești pentru a te apropia de subiect fără să-l deranjezi?
SR: „Primul „truc” este să renunți la ideea de a te apropia. În schimb, trebuie să aștepți că animalul să accepte prezența ta. Observ mult, învăț traseele și comportamentele speciilor, mă așez devreme, înainte să apară activitatea. Mă îmbrac în tonuri neutre, evit mișcările bruște, respir adânc și mă pierd în peisaj. Nu folosesc hide-uri complicate, ci mă bazez pe răbdare, poziționare și respect. Când reușești să te „dizolvi” în natură, apar momentele autentice – și subiectul se comportă că și cum n-ai fi acolo.”

8. Ai un workflow preferat atunci când procesezi fotografiile?
SR: „Da, am dezvoltat în timp un flux de lucru care îmi permite să lucrez eficient, dar cu grijă față de imagine. Încep printr-o selecție riguroasă – doar cadrele care spun ceva cu adevărat ajung mai departe. În Lightroom, ajustez expunerea, balansul de alb, contrastul și culorile – dar întotdeauna cu măsură. Încerc să păstrez atmosfera naturală a momentului, fără să transform imaginea într-o ilustrație digitală.
Totuși, există și cadre care cer altceva – imagini în care aleg să merg într-o direcție mai dramatică, cu contraste mai accentuate, umbre mai adânci și o estetică puternică. Acestea nu sunt cele mai frecvente în portofoliul meu, dar le văd că pe niște interpretări artistice, capabile să transmită un impact vizual mai intens.
Regulă de baza, însă, rămâne aceeași: procesarea trebuie să susțină povestea, nu să o rescrie.”

9. Ce sfat i-ai da unui tânăr fotograf care abia intră în lumea wildlife-ului?
SR: „Să înceapă cu răbdare. Să petreacă timp în natură observând. Să învețe comportamentele speciilor, să asculte pădurea, să înțeleagă cum se mișcă lumina în diferite momente ale zilei.
Tehnică vine cu timpul, dar privirea formată în teren este cea care te definește că fotograf. Să nu se grăbească să ajungă „undeva”, ci să se bucure de fiecare pas. Și mai ales, să nu uite că fiecare cadru bun începe cu un respect profund pentru viață pe care o documentează.”
Descoperă aici mai multe despre Sam Rusu:
https://www.instagram.com/fotografulnaturii/
https://www.facebook.com/fotografulnaturii/
https://www.youtube.com/@fotografulnaturii