1. Spune-ne câte ceva despre ține. Începuturi în fotografie, realizări etc.
Daniela: Totul a început acum 5 ani din curiozitate. Un bun prieten, fotograf de meserie, mi-a pus în mâna un D300 pe care îl avea în plus. E foarte simplu, zise el, butonul asta e pentru ISO, diafragmă, timp și…click! Atât de simplu a fost că au urmat sute de alte întrebări și răspunsuri pe care nu credeam că le voi corela vreodată singură! Câteva căprioare mai târziu și un D7200 achiziționat m-au determinat să las orașul natal (Bistrița) și să mă mut la țară pentru a fi mai aproape de natură.
2. De ce fotografia wildlife și de natură?
Daniela: Wildlife în special și natură în general pentru că de când mă știu am avut o atracție aparte față de animale, un impuls de a le proteja și cunoaște mai bine. Pot spune că datorită lor am învățat să stăpânesc un aparat foto. Dincolo de specificațiile tehnice, dorința de a fi în preajma lor și a păstra o amintire fizică a întâlnirilor a fost motorul principal. Inevitabil conexiunea care se creează atunci când te simți parte din natură stârnește și diverse emoții care se transmit mai apoi în fotografie și în viață de zi cu zi.
3. Care sunt principalele provocări în acest tip de fotografie?
Daniela: Cea mai mare provocare este să apreciezi corect distanță față de subiect astfel încât să își păstreze un comportament natural sau relaxat. Aliații de baza în cazul acesta sunt aparatură și experiență în teren. Un focus rapid și precis, calitatea optică a obiectivului și o rezoluție generoasă pot face diferența între un cadru reușit și unul dezamăgitor fără a crea prea mult deranj animalului respectiv. Să găseșți timpul necesar e o provocare. De asemenea, efortul financiar, fizic și uneori cel mental pentru că oricât de pregătit ai fi, succesul nu e garantat la fiecare ieșire.
4. Ai un tips&trick pentru pasionații de wildlife?
Daniela: Animalele sălbatice sunt imprevizibile, așadar contează mult să îți cunoșți aparatură “cu ochii închiși” pentru că de multe ori trebuie să iei decizii într-o fracțiune de secundă, iar viteză ta de reacție depinde de asta. Să te familiarizezi cu terenul și să îl folosești în avantajul tău pentru camuflaj sau lumina, să studiezi comportamentul lor în funcție de specie (zone preferare, obiceiuri de hrănire sau împerechere) pentru a intui momentul și a decide abordarea corectă. La o fotografie contează mult și povestea pe care o redă, nu doar să poți numără mustățile animalului – o încadrare potrivită face minuni.
Personal, consider că un factor la fel de important este abilitatea de a te conecta la realitatea înconjurătoare, să simți pulsul locului cum s-ar zice pentru a fi cât mai creativ și deschis posibilităților. Uneori grijile cotidiene sau ambiția excesivă de a poză un anumit subiect ne pot împiedică să observăm restul frumosului din jurul nostru. Nu există “n-am văzut nimic” mereu se întâmplă ceva, trebuie doar să privim și cu ochii sufletului.
5. Ce echipament foloseșți și cum te ajută?
Daniela: Primul aparat a fost un D7200 cu un obiectiv tele, accesibil și de nădejde. Apoi a urmat un D850 care m-a ajutat și mai mult să captez momentul. Am descoperit și lumea macro cu ajutorul lui Nikkor 105mm cu f/2.8 iar pentru o viziune de ansamblu folosesc Nikkor 14-24mm f/2.8. Preferatul meu rămâne 70-200 de la Nikon cu f/2.8 pentru momentele de poezie să zic așa. Bineînțeles că nu am rezistat tentației și am făcut pasul silențios spre mirrorless cu Z8 și Nikkor Z 180-600mm f/5.6-6.3 VR – precizia și versatilitatea aparatului m-au cucerit.
6. Ce ți-ai fi dorit să știi atunci când ai început să faci fotografie?
Daniela: Fotografia e subiectivă. Fotografia înseamnă emoție și creativitate și e determinată atât de călătoria exterioară cât și de cea interioară, aparatul fiind doar instrumentul care te ajută să imortalizezi amănuntul și acuratețea fiecărui pas. E și o pasiune costisitoare, dar când îți dai seama că de fapt e o investiție în dezvoltarea ta personală sau profesională suporți mai ușor costurile.
7. Ce sfaturi ai oamenii care apreciază natură și animale sălbatice?
Daniela: Să nu uităm niciodată DE CE iubim natură și să o respectăm că atare pentru a ne putea bucură în continuare de atracțiile ei. Flora și fauna își au locul lor și regulile lor, să ne familiarizăm cu acestea și să păstrăm integritatea peisajului. Dragostea înseamnă grijă – să ne purtăm cu grijă!
8. Ce sfaturi oferi fotografilor la început de drum ce doresc să facă fotografie de natură și wildlife?
Daniela: Răbdare, multă răbdare și iar răbdare (atât cu subiectul cât și cu ține)! Setările se învață treptat, tehnică se îmbunătățește prin experiență, dar ETICĂ trebuie să rămână o prioritate. Practic etică îți va câștigă atât respectul celor din breaslă, cât și pe cel al publicului larg, deci privește fotografia că pe un maraton, nu un sprint. Observă, studiază și RELAXEAZĂ-TE!
9. Care sunt locurile tale preferate în care fotografiezi?
Daniela: În general fotografiez “pe lângă casă” însemnând o rază de 20-40 km în jurul satului – o zona de câmpie cu dealuri și păduri unde agricultură predomină. Îmi place mult și muntele, dar ajung mai greu și mă resemnez cu explorarea catunelor din Apuseni.
10. Povestește-ne o întâmplare haioasă/neobișnuită în explorările tale.
Daniela: O întâmplare hazlie, dar de impact a fost întâlnirea cu un pui de vulpe care, curios din fire și fără experințe negative asociate omului, se străduia să mă include în jocurile lui testând cu colții duritatea obiectivului și încercând să îmi fure haina de pe mine, la propriu. Drăguță și emoționantă relaxarea lui și a fraților în preajma mea, însă deloc sănătoasă pentru șansele lor de supraviețuire pe viitor.
Atunci s-au declanșat o serie de întrebări care m-au determinat să renunț la egoism și să evit pe cât posibil aproprierea fizică sau emoțională de un animal sălbatic tocmai pentru că el să își păstreze instinctul sălbatic care îl ajută să evite contactul cu oameni mai puțin prietenoși.
