Nikon si Large Format Printing de la AME design
Pentru multi pasionati de imagine, partea de printare aduce la fel de multa satisfactie ca si fotografiatul propriu-zis, iar cei foarte pasionati aleg printatul in format mare, cunoscut in engleza sub numele de large format printing. Ne-am hotarat sa le facem o vizita celor de la AME design, cei mai cunoscuti in acest segment si singurii furnizori ai tehnologiei fotografice de printare Durst Lambda din Romania, pentru a afla mai multe despre printatul in format mare.
Tehnologia fotografica de printare Durst Lambda
Stiam inainte sa ne deplasam la sediul celor de la AME design ca tehnologia Durst Lambda este speciala si ca ofera o calitate mai buna a printului decat tehnologiile "conventionale" (vom vedea putin mai tarziu de ce aceasta tehnologie fotografica de printare este de fapt mult mai conventionala), dar nu aveam toate detaliile. Pana la urma, cat de special poate sa fie un echipament pe baza de laser?
Ne-a explicat cat de special este si care sunt posibilitatile echipamentului Durst Lambda domnul Marcel Eremia, fondatorul si directorul general al AME design.
Marcel Eremia, fondatorul si directorul general al AME design
Pentru printarea de fotografii, in afara de minilaboratoarele clasice, solutia cea mai raspandita este folosirea de imprimante de tip inkjet, ale caror principiu de functionare se bazeaza pe aplicarea cernelii prin diferite metode pe hartie foto.
In cazul procesului de printare cu echipamentul Durst Lambda, nu exista cerneala, toner sau alti pigmenti si asta pentru ca tehnologia fotografica de printare se bazeaza pe procesul traditional de expunere si developare al materialelor fotosensibile cu halogenura de argint. Nu va lasati intimidati de termeni, pentru ca este acelasi lucru cu ce se intampla in developatul clasic al filmelor foto sau al hartiilor foto din minilaboratoarele traditionale.
Unitatea de expunere Durst Lambda nu este chiar genul de echipmanent pe care sa il tii pe birou.
Din unitatea de expunere, rola este scoasa prin aceste compartimente si introdusa in procesorul de developare-fixare-spalare. Totul se intampla la intuneric, in binecunoscuta si traditionala camera obscura, pentru ca, asa cum am precizat, materialele utilizate sunt fotosensibile.
Unitatea de expunere Lambda este conectata la un calculator de pe care se initiaza si controleaza tot procesul de expunere pe diverse materiale. Expunerea propriu-zisa este realizata de catre 3 raze laser RGB (rosu, verde si albastru) ce sunt concentrate de un ansamblu optic intr-un singur fascicul care este baleiat cu viteza, pe toata latimea rolei de material fotosensibil.
Spre deosebire de hartia folosita la imprimantele inkjet si denumita comercial "foto" pentru a induce utilizatorului sentimentul similitudinii cu hartia foto traditionala (adica cea fotosensibila) pe care se printeaza, materialul implicat in procesul Durst Lambda este doar fotosensibil, acesta voalandu-se la lumina ambientala, fiind pastrat tot timpul la intuneric deplin.
Procesorul de developare-fixare-spalare
Dupa ce materialul a fost expus, rola este introdusa, evident tot in camera obscura, in procesorul de developare-fixare-spalare. Dupa finalizarea developarii, fixarii, spalarii si uscarii, fotografiile sunt taiate, eventual caserate pe diverse placi rigide (spuma poliuretanica de 5 sau 10mm, dibond, etc), inramate cu rame clasice de lemn sau aluminiu sau chiar puse pe un cadru de lemn, acoperind si marginile laterale ale ramei, rezultand asa numitul tablou tip "pictura pe canvas".
Printul final
Avantajele versus tehnologiile obisnuite
Cel mai mare avantaj vizibil al tehnologiei fotografice de printare traditionala Durst Lambda versus tehnologiile bazate pe cerneala este calitatea si acuratetea printului. Neavand capete de printare, nu exista riscul aparitei de dungi vizibile sau absentei unor nuante prin infundarea unor duze de printare, asa cum se mai poate intampla la imprimantele cu jet de cerneala, ori prin uscarea lor datorita nefolosirii pe o perioada mai mare de timp sau a existentei unor impuritati ce blocheaza cerneala.
Viteza este un alt avantaj, in special atunci cand se doreste a se printa o cantitate mare sau foarte mare de fotografii, echipamentul "printand" la o viteza de peste 45 de mp/ora, avand doar un singur mod de printare. In tehnologia de printare cu jet de cerneala, imprimanta poate poate fi setata pe mai multe calitati pentru a asigura un compromis intre pretul dat de consumul de cerneala si calitatea printului.
Mai mult decat atat echipamentul Durst Lambda lucreaza direct in spatiul de culoare RGB (este un proces aditiv de obtinere a culorilor, astfel incat se poate spune ca „printeaza” cu lumina) si nu CMYK (proces substractiv de obtinere a culorilor) , cum se intampla in cazul tehnologiei inkjet si a tuturor celorlalte tehnologii de printare. De aici rezulta alte doua mari avantaje: gama de culori este mai mare si nu exista problema conversiilor intre cele doua spatii, in special la conversia negrului intr-un negru obtinut din policromie, care are o specificitate corespunzatoare pentru diverse materiale.
Asa cum poate stiti, dimensiunea printului este direct proportionala cu rezolutia fisierului. Cu cat rezolutia este mai mare, cu atat printul final este mai mare. Dar si aici, Durst Lambda are un mare avantaj. Cea mai buna calitate a imaginii in cazul imprimantelor inkjet este obtinuta folosindu-se o rezolutie a fisierului de 300 pixels/inch. In cazul folosirii tonului continuu de lumina, pe care se bazeaza Durst Lambda, cea mai buna calitate a imaginii (de altfel si rezolutia echipamentului), se obtine la 200 de pixeli per inch (PPI).
Mai jos puteti gasi doua print-screen-uri comparative intre dimensiunile de printare ale unui fisier la o rezolutie nativa de 300 PPI respectiv de 200 PPI. Folosind Durst Lambda, la rezolutia nativa a lui Nikon D4 de 16,2 megapixeli (4928 x 3280) si o rezolutie de printare de 200 PPI, putem printa la dimensiunile 62,59 cm x 41,66 cm. In cazul in care s-ar folosi o imprimanta inkjet si o rezolutie de printare de 300 PPI, acelasi fisier ar fi printat la 41,72cm x 27,77cm. Deci, pentru o rezolutie data a unui fisier, in tehnologia fotografica de printare se va putea printa o imagine mai mare, sau daca dorim o aceeasi dimensiune finala, pentru tehnologia de printare inkjet fisierul trebuie sa aiba, nativ, o rezolutie mai mare.
Dimensiunea unui print la cea mai buna calitate a imaginii cu echipamente conventionale (rezolutia nativa de printare 300ppi)
Dimensiunea unui print la cea mai buna calitate a imaginii cu echipamentul Durst Lambda (rezolutia nativa de printare 200ppi)
Si asta nu e tot, asa cum puteti vedea din testele facute cu fotografii realizate cu un Nikon D300s, cu 12,3 megapixeli, atunci cand se printeaza la dimensiuni mai mari decat ar permite rezolutia nativa, calitatea printului ramane foarte buna comparativ cu procedeele clasice. La fel de impresionanta este si dimensiunea printului realizat dintr-o fotografie de 36,3 megapixeli realizata cu un Nikon D800.
Click pe imagine pentru o rezolutie mare
Click pe imagine pentru o rezolutie mare
Click pe imagine pentru o rezolutie mare
Click pe imagine pentru o rezolutie mare
Click pe imagine pentru o rezolutie mare
Click pe imagine pentru o rezolutie mare
Click pe imagine pentru o rezolutie mare
Desi sentimentul de a tine in mana o fotografie printata nu se compara cu reproducerile de mai sus, va puteti face o idee de calitatea printului, chiar si atunci cand este depasita rezolutia nativa.
"De unde vine aceasta calitate comparativ cu tehnologia inkjet?" este intrebarea naturala care apare. Desi rezolutia fizica a echipamentului Durst Lambda este de 200 PPI, datorita tonurilor continue rezolutia aparenta este de 4000 DPI. Este rezolutia echivalenta (4000 dpi) pentru un tipar offset (comparatie uzuala care se face pentru o standardizare a aspectului unui print), care sa aiba acelasi aspect cu cel realizat la 200ppi in tehnologie fotografica de printare.
In concluzie, pixelul dintr-un fisier dat este reprodus exact, la aceea marime din fisier, fara spatii intre pixelii invecinati, prin expunerea de catre o singura raza laser, iar culoarea lui este o combinatie a celor trei laseri RGB, avand intensitati diferite, in functie de valoarea RGB a pixelului din fisier. In toate celelalte tehnologii de printare, fiecare pixel este aproximat de mai multe puncte de tipar, colorate in functie de conversia valorilor din RGB in CMYK ale fiecarui pixel si avand spatii intre ele. Acest lucru se evidentiaza cateodata chiar cu ochiul liber.
Pregatirea fisierelor pentru printare
Indiferent de dimensiunea printului final, cele mai bune rezultate se obtin atunci cand fisierele ce urmeaza a fi printate sunt pregatite pentru acest proces conform unor pasi recomandati. Acesti pasi va asigura cea mai buna calitate a imaginii, dar si posibilitatea unui control foarte bun al aspectului final, mai exact un control intre ce se vede pe monitor si ce iese dupa printare.
Comparativ cu tehnologia de printare inkjet, cu printarea pe echipamentul Durst Lambda este mult mai usor sa obtineti rezultate previzibile, fara suprize neplacute cand comparati printul cu imaginea de pe monitor. Exista cativa pasi ce trebuie urmati.
In primul rand, trebuie sa lucrati cu un monitor calibrat. Avand in vedere ca majoritatea monitoarelor nu vin calibrate din fabrica, acest pas este vital pentru orice etapa a prelucrarii imaginii, de la procesul de conversie RAW la orice editare ulterioara. In absenta unei calibrari, fotografia poate arata complet diferit pe monitorul personal fata de cel folosit la echipamentul de printare, si in consecinta, fata de printul final.
Legat de fotografiatul propriu-zis, desi se pot folosi si fisiere JPG, pentru cea mai buna calitate se recomanda sa fotografiati RAW si sa le convertiti dupa toate etapele de prelucrare in formatul TIFF. In acest fel, se pastreaza cat mai multe informatii in fisierul final ce urmeaza sa fie printat. Un alt detaliu important este folosirea profilelor de culoare. Aveti la dispozitie, pentru hartie, de 3 profile, pe care le puteti descarca de aici in functie de tipul hartiei pe care veti printa, respectiv mata, lucioasa sau metalica.
Materialul ales pentru printare tine de preferinta personala sau in functie de anumite situatii specifice. De exemplu, daca sunt probleme de iluminare necontrolata in mediul in care va fi expusa fotografia, se prefera hartia mata care nu pune probleme de reflexie. Daca se doreste evidentierea unor culori puternice, vii se foloseste hartia lucioasa iar daca se doreste evidentierea unor obiecte metalice (de exemplu bijuterii, masini, ceasuri, etc) sau chiar obtinerea unor culori extrem de saturate ( de exemplu peisaje deosebite) se foloseste hartia metalica. Fisierele profil de culoare se descarca si se pun la un loc cu celelalte profile existente in sistem sau in Photoshop. Pentru a le folosi, imaginile se convertesc la profilul corespunzator materialului ales.
Prelucrarea speciala pentru print include si alte etape importante. De exemplu, nu trebuie ignorate detaliile in tonurile deschise dar in special in tonurile inchise, prin iluminarea controlata si selectiva a zonelor de umbra pana la evidentierea multumitoare a unor detalii. Urmeaza eventuale corectii de culoare, de curatare a imaginii de eventuale scame sau pete pe senzor, de exemplu cu instrumentele "heal" sau "clone". O alta etapa (si se recomanda insistent ca aceasta sa fie in partea finala a prelucrarilor grafice) este aplicarea unui filtru de claritate USM.
Toate aceste prelucrari trebuie facute astfel incat imaginea de pe monitor sa o vizualizam la o marime apropiata de marimea reala a ei dupa printare, ca si cum am vedea printul in fata noastra. Acest lucru se obtine prin dimensionarea imaginii la cat se doreste a fi ea in final ( de exemplu 1m x 1,5m) si la o rezolutie de 200ppi (rezolutia de printare a echipamentului Durst Lambda) chiar daca vom adauga pixeli pentru cazul in care rezolutia nativa a fisierului este mai mica.
Dupa aceasta redimensionare vom vizualiza imaginea la un factor de marire (zoom) de 50%. In acel moment dimensiunea imaginii va fi cam cat ar fi si printul in realitate. Doar in acest mod de vizualizare imaginile se pot prelucra, fara ca sa existe problema unor prelucrari exagerate sau dimpotriva, insuficiente, pe care le-am putea face daca am vizualiza imaginea la o alta marime.
Pentru detalierea unor aspecte mentionate mai sus sau pentru a va interesa de preturi pentru diverse aplicatii, va puteti adresa direct domnului Marcel Eremia. Datele de contact le aveti pe site-ul firmei AME design.
large, large format, format, large format printing, format printing, printing, ame, ame design, design
A fost adaugat 1 comentariu
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot