Fotograf in Formula 1 - un interviu cu Ercole Colombo

Ercole Colombo este cel mai experimentat si unul dintre cei mai vestiti fotografi din Marele Circ. Fotografiaza in Formula 1 de mai bine de 40 de ani si a surprins cu aparatul sau foto Nikon numeroase generatii de piloti si monoposturi, manageri de echipe si tehnicieni. Am avut placerea de a il intervieva special pentru fanii Nikon si F1 din Romania si am aflat cateva dintre secretele sale.

Nikon: Aveti peste 40 de ani de experienta in fotografia de Formula 1. Cum ati devenit fotograf in F1?

Ercole Colombo: Din pasiune. Din dragostea pentru cursele automobilistice si pentru fotografie, doua hooby-uri pe care le-am mostenit de la tatal meu, care locuia la doar cateva sute de metri de autodromul Monza si care era fotograf amator. De cand eram mic, la inceputul anilor ’50, ma ducea sa vedem cursele de automobile si i-am putut vedea pe marii campioni ai vremii: Fangio, Ascari, Moss. In 1961, la 17 ani, am devenit unul dintre brancardierii circuitului, doar pentru a fi mai aproape de actiune, pana cand mi-am putut permite sa cumpar un aparat de fotografiat al meu. Petreceam tot timpul meu liber, inclusiv sarbatori, fotografiind cursele de Formula 1 si 2. Primele imagini vandute erau cu accidente, si cand am devenit ceva mai cunoscut si am inceput sa lucrez cu diferiti sponsori si fara sustinerea unei agentii foto cunoscute, am imbratisat meseria de fotograf profesionist. Era anul 1970.

Nikon: Astazi, pentru un fotograf de sport, tehnologii precum focalizarea automata si VR sunt extrem de importante. Dar acum 40 de ani tehnologia era foarte diferita, in Formula 1 ca si in industria fotografica. Care era viata de fotograf de motorsport in anii 1970 din punctual de vedere al tehnologiei utilizate? Cum va descurcati fara focalizare automata, urmarire 3D si obiective VR?  

Ercole Colombo: Marea diferenta, lasand la o parte aceste tehnologii, consista in faptul ca vedeai fotografiile realizate doar dupa ce developai rolele de film si deci dupa ce cursa se terminase. Stiai poate ca ai realizat fotografii bune, dar pana in momentul in care nu le vedeai materializandu-se in alb-negru sau diapozitiv nu aveai siguranta ca imaginea este perfecta. Astazi, cu ajutorul tehnologiei digitale, totul e mult mai facil: imediat poti vedea pe ecran fotografia realizata si poti sa corectezi incadrarea vazand rezultatul.

Pentru punerea la punct in acele vremuri trebuia sa prevezi locul prin care ar trebui sa treaca monopostul, sa focalizezi intr-un punct precis si sa declansezi un moment mai devreme ca masina sa treaca exact prin acel loc. In ceea ce priveste sistemele de stabilizare (VR), acestea nu existau, dar multumita lui Dumnezeu aveam maini ferme. Si in aceasta privinta tehnologia a facut pasi giganti si azi se pot realiza fotografii cu timpi de expunere foarte lungi.

Nikon: Ati intalnit multi campioni de-a lungul timpului. Cine este (sau a fost) cel mai fotogenic in opinia dumneavoastra? Pe cine doreati sa fotografiati cel mai mult?

Ercole Colombo: Printre atat de multi piloti pe care i-am incadrat cu obiectivele mele, cel mai fotogenic a fost fara dubiu Clay Regazzoni: simpatic, gentil, dar foarte hotarat. Astazi, Fernando Alonso este pilotul care are expresiile cele mai interesante, alaturi de Michael Schumacher, care foarte des face cadou expresii incredibile.

Nikon: Ce contine in acest moment trusa dumneavoastra foto? Ce obiective preferati pentru a fotografia pe circuit? Dar la boxe?

Ercole Colombo: Formula 1 cere o gama larga de echipamente, care merge de la Fisheye la teleobiectivul cu focala cea mai lunga. Intr-o zi te regasesti fotografiind la boxe, apoi intr-o sicana in care masinile trec pe langa tine la cativa centimetri, cum se intampla de exemplu la Monte Carlo, sau esti constrans sa utilizezi obiective de 500mm sau 600mm, de multe ori alaturi de un teleconvertor, pentru a compensa distantele intalnite in marile linii drepte ale circuitelor moderne. Trusa mea foto standard contine un 14-24 mm, un 24-70, un 70-200, 300 mm si un 500 mm; un teleconvertor 1,4x; doua blituri si 8 carduri de cate 8GB fiecare.

Nikon: Vedeti masina Ferrari a lui Alonso apropiindu-se de o curba rapida a circuitului intr-o zi insorita la Monza. Aveti pe aparat teleobiectivul obisnuit. Care ar fi alegerea dumneavoastra in ceea ce priveste setarile aparatului foto pentru a reda aparenta miscarii rapide?

Ercole Colombo: Si in aceasta zona fotografia digitala este mult mai simpla: daca se vrea masina focalizata perfect si fundalul miscat trebuie doar setat un timp de expunere de 1/250 sec si urmarita usor miscarea monopostului. Pentru efecte mult mai accentuate astazi se ajunge si la declansari de 1/8sec. Pentru a opri orice miscare, ca de exemplu la startul cursei, e necesar sa te apropii de 1/1000sec.  

Nikon: Care considerati ca a fost cel mai bun moment al carierei dumneavoastra? Dar cel mai infricosator sau periculos moment?

Ercole Colombo: Cel mai bun moment al carierei mele a fost in 1979 cand am primit din mainile lui Enzo Ferrari premiul “Dino Ferrari”, care echivaleaza pentru un fotograf din F1 cu un premiu Oscar. Au fost si multe momente urate, mai ales legate de accidente in care au fost angrenati piloti ce imi erau prieteni.

Nikon: Ce ati recomanda tinerilor fotografi care aspira sa devina fotografi de motorsport?

Ercole Colombo: Trebuie sa stie ca este o cariera dificila care cere mult efort si multa dedicatie. Nu ajunge doar un aparat foto digital cu un obiectiv pentru a fi fotograf de sport. Trebuie sa cunoasca masinile, circuitele, personajele si sa invete sa prevada unde va deveni interesant cadrul pentru a se gasi in locul potrivit la momentul potrivit si a fi gata de declansare.