08 februarie 2016

Desertul Iordaniei - cu Dan Dinu si Luiza Boldeanu. Partea a II-a

Calatoria fotografilor Dan Dinu si Luiza Boldeanu in Desertul Iordaniei continua. Prima parte a articolului il puteti citi aici.

 

A doua destinatie a calatoriei noastre a fost Wadi Rum, desertul care face trecerea din sudul Iordaniei catre Arabia Saudita. Aveam sa intalnim aici o cu totul alta atmosfera, complet diferita de cea din Petra, unde tumultul de turisti din Siq parea pur si simplu o amintire indepartata in linistea desertului. Am dormit intr-o tabara de corturi condusa de o familie de beduini si am facut pe deplin cunostinta cu acesti oameni cu adevarat minunati, care pur si simplu ne-au fermecat cu povestile lor si cu o conceptie incredibila asupra vietii.

 


Chiar daca sunt extrem de scurte, rasaritul si apusul constituie cele mai fotogenice momente ale zilei in aceasta zona. Formatiunile de stanca impresionante, in special arcadele, pot fi locul de joaca ideal in astfel de momente. Arcadele sunt utile si in compozitie, mai ales pentru a masca o parte din cer, care de obicei este destul de senin si confera spatii negative mari.

 

 

Desertul este o mare de liniste. Imediat dupa ce ne-am suit in masinile ce ne asteptau la intrarea in parcul national de aici si am mers cateva minute, i-am putut simti salbaticia. Practic, in afara de taberele de beduini risipite din loc in loc si de urmele de masini pe care le vezi cum se pierd in departare, totul este natura pura. Soarele este aspru la amiaza, vantul este prezent mai tot timpul, iar culorile te uimesc. Nisipul rosu se combina cu cel galben intr-o armonie perfecta, iar peretii stancosi ce se inalta dintre dune confera un peisaj complet diferit, am putea spune mai atipic pentru un desert. Este practic tot un labirint, insa unul ce se desfasoara la cu totul alta scala.

 

In lumina amurgului culorile devin mai estompate, mai pastelate si se pierd intr-o mare de tonuri. Este momentul in care caldura de peste zi lasa locul unei nopti racoroase. Poate ca aceste momente sunt cele care au inspirat cealalta denumire a desertului, Valea Lunii.

 

 


Peisajul arid este foarte interesant iar uneori chiar iti da un caracter abstract, aproape extraterestru.

 

 

Desi nu este cea mai intinsa rezervatie din Iordania, Wadi Rum este cu siguranta una dintre cele mai vizitate si apreciate. Piscurile semete de aici sunt foarte cautate de catre alpinisti, iar traseele ce te poarta printre canioane, arcade sau puncte de belvedere nu lipsesc nici ele. Aventura este aici la ea acasa.


Chiar daca muntii au dimensiuni modeste, in Wadi Rum se intalneste cel mai inalt varf din Iordania, Jabal Umm al Dami 1854m. Mult mai interesanta este insa o alta extrema a tarii, Marea Moarta, care la -420m constituie cel mai adanc punct de pe scoarta terestra. Acest aspect ofera si mai mult contrast peisajului iordanian.

 

 


In apus de soare culorile explodeaza, iar umbrele lungi pot fi folosite foarte frumos in compozitie. Privit in detaliu, desertul poate fi fascinant prin simplitate.

 

 


Rasaritul arunca primele raze peste tabara care ne-a fost casa timp de cateva zile. Ce este interesant este ca mai toate taberele din Wadi Rum sunt asemanatoare ca si aspect exterior.
Chiar daca aceasta zona se remarca prin peisaj, atat eu cat mai ales Luiza, ne-am dorit sa avem contact cu oamenii locului, sa intelegem macar o mica franctura din ce inseamna istoria, cultura si traditia beduinilor. Trebuie sa marturisim ca, pana in acest moment, nu am intalnit oameni care sa aiba o conceptie despre viata mai sanatoasa si mai corecta. Serile de la focul din cort, langa care ne adunam sa mancam si mai apoi sa depanam povesti la un pahar de ceai cu salvie, extrem de dulce dar foarte bun, au facum deliciul turei. In acele momente ne-am dat seama ca trei zile in desert pot fi extrem de scurte.


Am fost intampinati la intrarea in satul Wadi Rum, aflat la marginea desertului unde multi dintre beduini locuiesc pentru a putea asigura educatia copiilor, de catre ghizii nostri Mohammed si Ali. Mohammed este un personaj zambitor si cald, care vorbeste cursiv engleza si care ne-a impartasit putin din cultura, civilizatia si obiceiurile beduinilor. Ali este un om aparte, amuzant si pus mereu pe sotii, chiar daca nu vorbeste decat o engleza sumara. Barierea lingvistica nu ne-a impiedicat sa stam insa cu totii laolalta si sa ne bucuram de atmosfera pe care cei doi ghizi o creau impreuna. In fiecare seara ne intalneam si cu Salem, capul familiei si cel care conducea tabara, care ne intreba de fiecare data daca totul a fost in regula si daca ne-am simtit bine. A fost cel care de multe ori ne-a facilitat toate cerintele.

 


Ali si Mohammed, cei doi ghizi care ne-au calauzit experienta noastra in desert, sunt oameni extraordinari. Ne-au impartasit cate putin din viata lor si ne-au delectat cu povesti despre beduini pe intreaga perioada a vizitei noastre. La fiecare oprire pe care o faceam, Ali se punea pe glume, iar Mohammed isi aprindea nelipsita tigara.

 

 


Salem isi aseaza cu atentie taciunii in narghilea cu o precizie ritualica. La fiecare vizita a lui, narghileaua era nelipsita. O fuma cu mare tact, de cele mai multe ori in liniste. Intra rar in vorba, fiind mai degraba un bun ascultator.

 

 


In momentele in care noi eram imprastiati prin desert in cautare de subiecte, ghizii nostri aprindeau cate un mic foc din putinele paie si vreascuri pe care le poti gasi in acest peisaj. Uneori ne asteptau si cu un ceai cald, ce era mai mult decat binevenit in diminetile racoroase sau dupa ce inghiteai suficient praf. Am avut multe de invatat de la ei, de la modul cum reuseau sa gestioneze fiecare resursa, atat de pretioasa in desert si pana la respectul pentru natura, animale, traditie, casa, familie si nu in ultimul rand pentru oaspetii lor.

 

 

Un moment important in aventura noastra a fost cel in care ne-am propus sa facem o plimbare pe camile, de altfel un pretext pentru a le putea fotografia. Chiar daca plimbarea in sine a fost o experienta inedita, sedinta foto a fost atat de intensa incat i-am rugat pe beduini sa mai vina si in urmatoarea seara. Ca de obicei cooperanti si prietenosi ne-au acceptat invitatia, chiar daca uneori nu prea au inteles ei pe deplin de ce este asa de important pentru noi sa ii fotografiem.

 


Timp de secole, camilele au fost coloana vertebrala a desertului. Ele prezinta adaptari remarcabile care le ajuta sa prospere in acest mediu ostil. Picioarele lungi si subtiri se termina cu copite mari, dotate cu pernite ce se latesc la contactul cu solul pentru a nu se infunda in nisip. Cocoasa pastreaza o importanta rezerva de apa, iar hrana ce consta mai mereu din arbusti spinosi si iarba uscata, le este suficienta. Viata beduinilor din secolul trecut nu ar fi fost posibila fara camile, acestea fiind unicul mijloc de transport si uneori furnizand si o parte din hrana zilnica.

 

 


 

Camilele sunt animale foarte haioase, temperamentale, insa un ajutor de nadejde in desert datorita adaptarilor specifice. Chiar daca nu sunt neaparat cele mai fotogenice animale, mai ales privite de aproape, pot fi uneori extrem de comice. Beduinii au mare grija de ele si le trateaza cu respect.

 

 

Wadi Rum este plin de povesti, probabil o buna sursa de inspiratie pentru cele “O mie si una de nopti”, dar si pentru aventurile ulterioare ale vesticilor ce au fost mereu atrasi de lumea araba. In acelasi timp este locul in care au pornit ofensivele impotriva Imperiului Otoman in cadrul Revoltei Arabe, sustinuta in timpul Primului Razboi Mondial de catre Aliati. Revolta a pus in valoare si un personaj invaluit intr-o aura de mister, T.E. Lawrence, considerat de unii unul dintre pionii principali din revolta, iar de altii un spion britanic. Cum adevarul este mereu undeva la mijloc, probabil ca a fost cate ceva din ambele. Ii datoram insa un merit legat de publicarea cartii “Seven Pillar of Wisdom”, carte ce a ajutat la o mai buna intelegere a culturii de aici si care a fost si o sursa de inspiratie pentru celebrul film “Lawrence of Arabia”.

 

Beduinii au o viata simpla insa nu lipsita de greutati, cu toate astea sunt niste oameni extraordinari, foarte primitori, calzi si prietenosi. Tin foarte mult la camilele lor, iar asta se vede prin modul cum acestea sunt ingrijite.

 

 


Un apus de soare este mereu un moment propice pentru fotografie, mai ales cand ai un asemenea subiect. Lumina calda, silueta beduinului si a camilei, praful ridicat de mers si fundalul confera toate ingredientele pentru o imagine buna. Mai trebuie sa fiti atenti la momentul in care declansati si la compozitie pentru a contura povestea pe care vreti sa o spuneti.

 


Iordania este o tara uimitoare, o destinatie turistica importanta in zona araba, care din pacate sufera din cauza conflictelor din jur. Este insa o tara sigura, in care in niciun moment nu ne-am simtit in vreun fel in pericol. Este in acelasi timp un exemplu pentru tarile din jur, deoarece este casa pentru extrem de multi refugiati, atat sirieni, estimati undeva la 1,5 milioane, dar si pentru palestinienii care sunt in numar de 2 milioane. Este si un bun exemplu de tara in care islamul face casa buna cu crestinismul si deseori poti vedea o biserica alaturi de o moschee. Iordania este un exemplu de toleranta si am simtit asta si in discutiile cu oamenii locului. Daca noi am respectat traditiile si cultura locala, am fost tratati cel putin la fel de bine.

 


O femeie beduin, intalnita pe drumul de intoarcere dinspre Manastire, isi vinde in fiecare zi micile suveniruri destinate turistilor. Aceste mici afaceri sunt vitale pentru bunastarea oamenilor de aici.

 


Pretutindeni in zona vei gasi oameni dornici de a sta la pozat, cei drept unii fac asta pentru un dinar, insa chiar si asa merita sa va bucurati de chipurile acestor oameni pe care se citeste duritatea vietii dintr-o astfel de zona arida.

 



Pe drumul catre Petra am facut si o scurta escala in Madaba, oras celebru pentru mozaic, unde am putut admira la lucru localnicii. Este absolut fascinant sa vezi cu cata migala sunt create aceste superbe opere de arta, unele dintre ele necesitand chiar si un an intreg pentru finalizare.

 

 

O mare comunitate de romani traieste in Iordania si spre surprinderea noastra, chiar si ghidul a fost roman, sau mai bine zis romanca. Ii multumim pe aceasta cale doamnei Geta Younes pentru toate sfaturile pretioase si pentru lectiile de istorie oferite. Le multumim si celor care ne-au insotit si care au impartit cu noi unele dintre cele mai frumoase momente din 2015.

 


Acest articol este rezultat in urma unui photo tour organizat de Photolife si Explore Travel in 2015. Mai multe informatii despre turele viitoare organizate de Dan Dinu si Luiza Boldeanu gasiti pe www.photolife.ro

 

 

Echipa noastra din Iordania alaturi de beduinii din Wadi Rum.

 

 


O aventura nu este completa fara un deznodamant pe masura. Imi vad colegii culcati pe nisip, care mai de care mai atent sa nu rateze niciun moment. Aud declansarile lor, insa ca oricare dintre ei sunt concentrat pe momentul meu. Un pas, doi, trei, iar beduinul si camila lui ajung in pozitia dorita... Inainte de a focaliza corect, siluetele lor sunt parca desprinse dintr-un vis, dintr-o amintire indepartata, dintr-o carte de aventuri, dintr-un film... de fapt din toate astea la un loc. Realizez ca asta este imaginea care trebuie sa incheie tura, o imagine care sa imi aminteasca, asa ca prin vis, de toata aventura de aici. Pentru ca da, tura asta este o aventura. In minte imi revine aceeasi melodie pe care o cantam inca din prima zi... tam taram taaam, tam taraaam... tam taram taaam, tam taraaam tam tam. Nu degeaba locul asta a inspirat filme de aventuri, in aceasta tura cu totii am fost un Indiana Jones.


Ma ridic si las in urma totul, cel putin pana la o intalnire viitoare. Acum este momentul pentru un ceai alaturi de gazdele noastre, este ultima seara si trebuie sa fie memorabila... si asa a si fost!

 

 

 

temple, photolife, dan dinu, luiza boldeanu, desert, desertul iordaniei, iordania, canion, siq, al-khazneh, rekem, marea moarta, nabateeni, orasul trandafiriu, sit arheologic, dromaderi, caravane, beduini, al-deir, riftul iordanian, wadi rum



Adauga comentariu
Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail
 A fost adaugat 1 comentariu
Gelu
Gelu a scris pe 09-02-2016 la 15:19
Dragut articol, dar... "Cocoasa pastreaza o importanta rezerva de apa" - pe bune, voi chiar credeti copilaria asta?!

http://earthsky.org/earth/do-camels-store-water-in-there-humps
1
0

Articole similare |
Articole recente
28 noiembrie 2016
PHOTOLIFE EXPO 2016
Pasiunea pentru fotografie ne indeamna mereu sa descoperim locuri, emotii, idei, oameni, ca mai apoi sa putem spune povesti prin intermediul experientelor traite. Ca in fiecare an, Photolife va asteapta si de aceasta data la Libraria Okian din...
citeste tot
Plecam cu noaptea-n cap. Ca fotografi suntem obisnuiti cu asta, insa acum mijlocul de transport este unul inedit. Fiecare pas este o leganare in fata sau in spate pentru a compensa panta. Uneori mai alunecam de-o parte sau de alta... dar e...
citeste tot
Va prezentam evenimentele sustinute de Photolife la Brasov in perioada imediat urmatoare:     NEPAL – portrete si povesti       PhotoLife va invita pe 27 ianuarie la Ceainaria Open Heart din Brasov, intr-o oaza de...
citeste tot
Va place fotografia si vreti sa descoperiti mai mult? Sunteti mai avansat si vreti sa invatati despre portret? Nimic mai simplu! PhotoLife va aduce exact ce aveti nevoie: doua cursuri de fotografie online si trei traineri la dispozitia dumneavoastra....
citeste tot
In aprilie se merge in Vietnam. Photolife va invita, alaturi de Dan Dinu si Luiza Boldeanu, intr-o tura unica in care sa descoperiti frumusetea unei tarii care inca isi pastreaza cultura, traditiile si modul de viata neschimbat de secole....
citeste tot
Toamna e mai frumoasa in Maramures! Photolife continua seria de activitati cu un nou workshops dedicat portretului, Oamenii Maramuresului, la care va invita sa participati in perioada 1-3 octombrie 2015.    ...
citeste tot
In luna iulie, Photolife va invita la Cincsor intr-o tabara gratuita de fotografie.  Daca sunteti pasionati de fotografie si de zonele rurale ale Romaniei, aveti acum ocazia sa participati gratuit la o tabara foto organizata de Photolife si...
citeste tot
Photolife, Libraria Okian si Terroirs va invita la Brasov pentru a vedea o expozitie foto semnata Luiza Boldeanu si Tina Obreja, dar si pentru a  participa la un nou eveniment din cadrul proiectului Intalnire cu Fotografia. Acesta este la a...
citeste tot
Photolife si Libraria Okian din Brasov, va invita din 10 septembrie sa descoperiti alaturi de membrul NPS (Nikon Professional Services) Costas Dumitrescu una dintre cele mai frumoase zone ale Romaniei, si nu oricum, ci prin chipurile localnicilor....
citeste tot
Dan Dinu va invita sa incepeti anul cu o noua sesiune de curs foto pregatita de echipa Photolife. Initierea in fotografie debuteaza la Brasov pe 14 ianuarie, iar versiunea online incepe pe 16 ianuarie 2013.Va promitem o atmosfera relaxata si...
citeste tot

© Nikonisti.ro 2008-2018. Toate drepturile apartin Nikon in colaborare cu Skin.

JavaScript este dezactivat.

Aceasta aplicatie necesita JavaScript pentru a functiona corespunzator. Browser-ul dumneavoastra nu suporta JavaScript sau scripturile sunt blocate.

Pentru a vedea daca browser-ul dumneavoastra suporta JavaScript, sau pentru a permite rularea scripturilor, cititi ghidul online al browser-ului dumneavoastra.

Actualizare browser

Folosesti un browser vechi ce te va impiedica sa vezi siteurile moderne,inclusiv noua noastra versiune.

Pentru a beneficia de toate facilitatile oferite te rugam instaleaza-ti un browser modern,ai mai jos alternative gratuite.

Instalarea va dura cateva secunde.